Presa internaţională remarcă primele raze de speranţă în Europa pe fondul noilor scăderi înregistrate atât în privinţa numărului de cazuri noi, cât şi a numărului de decese provocate de coronavirus, dar continuă să scrie despre previziuni sumbre pentru Statele Unite. Italia, Spania şi Franţa raportează date în scădere, în timp ce americanii se pregătesc pentru ceea ce ar putea fi cea mai grea săptămână, în condiţiile în care numărul deceselor se apropie de 10.000, scrie The Guardian.
Noile semnale încurajatoare determină câteva state europene să se gândească la o relaxare a restricţiilor, impunând în schimb o intensificare a testării populaţiei şi purtarea măştilor în spaţiile publice, notează The Telegraph. Potrivit Reuters, care citează un document al Ministerului german de Interne, Germania are în plan să ridice restricţiile severe începând cu data de 19 aprilie, instituind, în schimb, mecanisme care să permită identificarea într-un interval de 24 de ore şi în proporţie mai mare de 80% a contacţilor unei persoane diagnosticate cu Covid-19. Şi Austria a anunţat că îşi va redeschide primele spaţii comerciale începând cu 14 aprilie, la patru săptămâni de la instituirea restricţiilor, fiind prima țară din Uniunea Europeană care a detaliat un calendar pentru încetarea crizei, după cum observă Le Monde. Astfel, într-o primă etapă vor fi redeschise mai întâi magazinele mai mici de 400 m.p., precum și magazinele de grădinărit și bricolaj, urmând ca restul magazinelor să fie redeschise de la 1 mai, cu excepția hotelurilor și a restaurantelor, care se vor redeschide treptat, începând cu 15 mai. Purtarea măștii va fi obligatorie în toate aceste spaţii, ca și în transportul public, mai scrie cotidianul francez.
Business Insider remarcă însă că exemplul Chinei care s-a văzut nevoită de mai multe ori să reimpună restricţiile după ce a încercat să le relaxeze arată cât de grea va fi revenirea la normalitate. Numai weekendul trecut, zecile de mii de chinezi care au luat cu asalt locuri turistice populare i-au determinat pe experţi să avertizeze asupra riscurilor de transmitere a coronavirusului, cerând reglementări mai stricte pentru locurile publice foarte frecventate, notează publicaţia chineză Global Times.
Pe de altă parte, „în vreme ce China își continuă proiectul propagandistic de a expune restului lumii toată măreția sa în lupta cu coronavirusul și ‘victoria poporului său’ în acest război, tot mai multe voci se ridică pentru a denunța manevrele Partidului Comunist”, acuzând Beijingul că „a facilitat răspândirea coronavirusului”, scrie La Libre Belgique. Cotidianul belgian citează doi experţi în realităţile chineze care vorbesc despre numeroase cazuri de cenzură, de arestări abuzive și de intimidări a căror țintă au fost avertizorii de integritate, precum şi despre presiunea uriaşă exercitată asupra Organizației Mondiale a Sănătății să întârzie anunțarea unei pandemii. „Mai rău, cifrele publice prezentate de China – 4.000 de morți, par de asemenea mult sub nivelul realității, așa cum lasă de înţeles uriașele cozi de așteptare pentru preluarea urnelor funerare în toată țara. Potrivit estimărilor independente, numărul total s-ar apropia mai curând de 100.000 de morți pe tot teritoriul, mult peste bilanțul anunțat oficial”, mai scrie La Libre Belgique.
Între timp, la nivel european se înmulţesc apelurile la solidaritate, mai ales pentru combaterea efectelor economice ale crizei coronavirusului. Într-un interviu pentru ziarul spaniol El Periodico, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, se declară convinsă că „putem ieși din criză doar dacă ne ajutăm reciproc”, subliniind că trebuie analizate toate instrumentele de ajutor posibile pentru că „niciodată nu am fost într-o situație în care fiecare afacere din Europa să fie afectată, de la micul magazin din colț până la giganții cu mii de angajați”. La rândul lor, într-o scrisoare publicată în „Corriere della Sera” și în mai multe ziare europene, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, şi comisarul pentru piaţa comună, Thierry Breton, au susţinut poziţia ţărilor lor, Italia şi, respectiv, Franţa, pentru emiterea unor euroobligaţiuni comune pe termen lung care să permită finanţarea măsurilor de ieşire din criză. Pentru a depăşi recesiunea, ar putea fi nevoie de injectarea în economie a circa 1.600 de miliarde euro, avertizează cei doi comisari europeni. Ideea unor emisiuni de datorii comune se loveşte însă de opoziţia Germaniei şi a altor ţări din aşa-zisul nord european, adepte ale rigorii bugetare, astfel că, după cum constată Il Fatto Quotidiano, „Uniunea Europeană rămâne încă împărțită între Nord și Sud în ceea ce privește instrumentele cu care trebuie să înfrunte cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”.
Dispute ample există şi în Parlamentul Bulgariei, unde potrivit cotidianului Sega, „Deputații bulgari s-au certat pe reducerea propriilor salarii”. După ce majorarea anterioară a salariilor deputaților a generat un adevărat scandal, acum „forțele politice parlamentare de la Sofia s-au lansat într-o competiție nebună pentru a vedea cine va propune o reducere mai mare a salariilor parlamentarilor”, explică ziarul bulgar. Propunerea care „i-a dat pe toţi pe spate”, detaliază Sega, a fost cea a partidului Volia, condus de un om de afaceri din Varna, care a cerut ca „remunerația reprezentanților poporului să fie egală cu salariul minim, care se ridică la 610 leva. “E bine să vedem dacă putem trăi cu atât”, a explicat deputatul Plamen Hristov, citat de cotidianul bulgar.
Carolina Ciulu
