”Biserici pustii, ceremonii religioase fără credincioși, liturghii la televizor: un week-end pascal inedit, în spatele ușilor închise” – astfel descrie Le Monde atmosfera de claustrare în care peste un sfert din populația globului a serbat Paștele anul acesta. ”Biserica Catolică a făcut uz de toate mijloacele pentru a putea celebra Învierea lui Cristos, respectând în același timp interdicțiile privind adunările publice”, scrie cotidinul central francez, reamintind că peste jumătate din populația globului se află în carantină. ”În tradiționalul mesaj Urbi et Orbi – transmis, ca și restul celebrărilor pascale, din bazilica Sf. Petru lipsită de credincioși – Suveranul Pontif a îmbrățișat în mod ideal toate rănile omenirii, cea care se confruntă în aceste săptămâni cu pandemia de coronavirus” – notează la rândul său La Stampa. Cotidianul torinez reține cuvintele adresate de Pontif Bătrânului Continent: ”După cel de-al doilea război mondial, Europa a putut să renască printr-un spirit concret de solidaritate. Acum, Uniunea trăiește momente cruciale, deoarece se confruntă cu o provocare de care depinde nu doar viitorul său, ci al lumii întregi”. Mesajul de speranță al acestei sărbători, care anunță ”victoria vieții asupra morții”, după cum reamintește Osservatore Romano, este dublat de știrile încurajatoare venite din Italia, unde datele arată că epidemia stagnează sau chiar dă înapoi. Corriere della Sera anunță că cifra îmbolnăvirilor și a deceselor din Peninsulă este cea mai scăzută din 18 martie încoace, spitalele din nordul țării fiind acum mult mai puțin aglomerate. Cu toate acestea, precizează cotidianul italian, autoritățile sunt decise să prelungească starea de urgență, deoarece în mod evident măsurile de izolare în casă au dat rezultate: ”Renunțările de astăzi vor aduce roade mâine”, după cum a subliniat și premierul Giuseppe Conti.
În Europa „a revenit voința de a combate împreună impactul pandemiei de coronavirus”, se arată în interviul acordat publicației germane „Bild” de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „La început, exista un pericol foarte mare de sciziune în UE: a existat o lipsă de solidaritate, fiecare își vedea doar de propriile probleme, granițele au fost închise fără consultări cu ceilalți. După câteva zile, traficul de marfă a început să aibă de suferit și alte probleme ale țărilor membre s-au agravat”. Acum, însă, afirmă von der Leyen, „se găsesc soluții care, până acum șase săptămâni, erau de neconceput: așa cresc simțul comunității și încrederea”. În ceea ce privește revenirea treptată la normal, președinta Comisiei reiterează că „trebuie să procedăm cu mare atenție, pas cu pas”. Și lansează două recomandări probabil realiste, dar șocante, preluate ca atare de mai toate publicațiile europene: 1. ”Așteptați înainte să vă rezervați vacanța de vară. Nimeni nu poate face previziuni certe pentru lunile iulie și august” și 2. Persoanele în vârstă „trebuie să-și limiteze mult timp contactele”, probabil „până la sfârșitul anului”. „Trebuie să rămânem disciplinați și să fim foarte răbdători, va trebui să învățăm să conviețuim cu virusul până când va fi gata un vaccin” – a conchis Ursula von der Leyen în interviul acordat pentru Bild.
The Guardian face o analiză amplă a viitorului post-izolare și întredeschide o fereastră către pericolele unui stat totalitar într-un moment de criză. ”Acestea nu sunt vremuri normale și există argumente solide pentru o poliție mai intruzivă și măsuri de supraveghere severe pentru limitarea pandemiei. Dar soluțiile temporare pentru anumite urgențe au obiceiul de a deveni permanente. Să ne amintim de atentatele de la 11 septembrie 2001 care au generat o serie de politici de spionaj în masă devenite între timp noua normalitate”, avertizează The Guardian. Un subiect asemănător abordează Washington Post, care remarcă faptul că Rusia profită de pandemie pentru a răspândi opinii antioccidentale prin mass media guvernamentale. Și nu este singurul stat care procedează astfel: un studiu recent al specialiștilor de la Oxford arată că presa din Rusia, China, Iran și Turcia lansează periodic teme ce subminează coeziunea europeană și eforturile globale de a lupta cu pandemia, de la conspirații mondiale privind originea virusului și până la acuzații de incompetență sau imoralitate pentru liderii sau structurile altor țări, care să vină în contrast cu generozitatea sau clarviziunea propriilor lideri. Printre aceste teme, subliniază Washington Post, se numără și atacurile la adresa OMS, pe care le-a lansat chiar președintele Donald Trump.
Încheiem cu un articol publicat de Chicago Tribune, care face o analiză a cursei internaționale pentru un tratament eficient împotriva virusului Sars Cov 2. Concluziile sunt încurajatoare și descurajatoare în același timp. Pe de o parte, există mai multe scheme de tratament – și deci medicamente – care dau rezultate, pe de altă parte niciun tratament nu s-a dovedit că ar face mai mult bine decât rău – un aspect deseori ignorat de unii medici care au promovat presupusele beneficii ale anumitor substanțe. Cercetătorii urmăresc ceva și mai important decât medicamentele în vederea localizării și eradicării pandemiei: un vaccin care îi va proteja pe cei care nu au contractat boala, dar, subliniază publicația americană, apariția unui vaccin s-ar putea semnala peste un an, dacă nu chiar mai mult, sau poate niciodată, așa cum nu există încă un vaccin pentru virusul HIV. În aceste condiții, și în absența unor studii pe termen lung, medicii din prima linie nu pot decât să își împărtășească unii altora experiența clinică imediată – conchide Chicago Tribune.
(R.L. – Agenția de Presă Rador)
