Epicentrul pandemiei de coronavirus pare să se fi deplasat recent din Europa în SUA, reiese dintr-un bilanț publicat luni de The New York Times. În SUA se înregistraseră cel puțin 555.000 de cazuri de Covid-19 și cel puțin 22.000 de morți din cauza aceleiași boli; la nivel mondial, îmbolnăvirile au depășit 1,8 milioane și decesele 114.500. Sub titlul „Coronavirus sau nu, e totuși America”, echipa editorială a cotidianului Wall Street Journal se arată îngrijorată de restrângerea libertății, atrăgând atenția că dispozițiile draconice și aplicarea lor strictă vor submina susținerea publică pentru comportamente ce pot frâna pandemia. O temă similară abordează alt ziar american, The Washington Post, titrând că „Pandemia omoară și adevărul”. „O veche zicală spune că, într-un război, adevărul este prima victimă; culmea ar fi însă faptul că jurnaliștii sunt deseori o victimă colaterală. În toată lumea, atât în cea dictatorială, cât și în cea democratică, guvernele au reacționat în cazul unei epidemii restricționând informațiile, acuzând presa independentă și hărțuindu-i pe reporteri – verbal și, uneori, fizic.” Iar „China avansează deschis ideea potrivit căreia controlul informațiilor este esențial în stoparea maladiei” și „există marele pericol ca această concepție să se răspândească în lume”, avertizează The Washington Post. Un semnal de alarmă vine și din Europa, unde site-ul EUobserver califică pandemia „un cadou pentru autoritari și dictatori”. Chiar și în actuala criză „e necesar să fim extrem de atenți la ce se întâmplă cu democrația în acest moment istoric. Lupta cu pandemia nu poate fi folosită drept pretext pentru un atac global contra drepturilor omului și democrației. Astăzi suntem în război: trebuie să luptăm fără să ne uităm trecutul, fără să ne negăm valorile și motivele încă valide ce au dat naștere visului european”. Publicația britanică Financial Times analizează impactul pandemiei asupra supremației americane în lume, concluzionând că aceasta din urmă depinde de răspunsul la două întrebări: „În ce monedă din lume ai cea mai mare încredere?” și „În ce altă țară și-ai lăsa copilul să plece la studii sau muncă?” Cum pentru majoritatea clasei de mijloc a lumii răspunsurile sunt dolarul, respectiv SUA, dacă această situație se va menține și după pandemie supremația americană va fi supraviețuit coronavirusului.
În privinţa Europei, acelaşi ziar britanic apreciază într-un alt articol că „Motorul franco-german al UE – considerat de unii «terminat» – a revenit la viață în fața crizei coronavirusului, Parisul și Berlinul colaborând în tandem la eliberarea unui fond de ajutorare în valoare de 500 miliarde euro destinat zonei euro – un acord care l-a un moment dat era în pragul eșecului. Le Soir observă că în Spania, Italia și Franța bilanțurile deceselor se ameliorează ori măcar fluctuează ușor. Dar, „cu peste 900 de decese înregistrate două zile la rând în spitale, fără a lua în calcul căminele de bătrâni, Marea Britanie este țara din Europa unde Covid-19 este cel mai letală în prezent”. Ideea relaxării restricţiilor prinde avânt în UE, şi cotidianul italian La Stampa prezintă un rezumat: „Coronavirusul continuă să provoace frică, însă înspăimântă și economia blocată, iar necesitatea de a reporni motoarele este din ce în ce mai presantă. În Europa, unii au decis deja să-și reia activitățile, cum ar fi Austria, Danemarca, Norvegia și Cehia; în schimb, țările cele mai afectate, precum Italia și Spania, planifică revenirea la normal cu mai multă prudență. Deocamdată, restricțiile din Germania rămân în vigoare, însă a început discuția de relaxare a restricțiilor. În Belgia și în Finlanda, în schimb, experții științifici evaluează ieșirea din carantină, dar fără a anunța date exacte.”
Ambasadorul UE în Israel publică în ziarul Jerusalem Post un editorial intitulat „Uniunea Europeană va fi vârful de lance al răspunsului internaţional la pandemia coronavirusului”, în care evidenţiază pe lângă măsurile economice adoptate de bloc şi „cercetarea ştiinţifică şi tehnologică în lupta cu Covid-19”, caz în care se remarcă programul UE Horizon 2020 care finanţează cu 140 de milioane de euro echipe de cercetare din toată Europa şi din state partenere pentru găsirea unui vaccin. O iniţiativă concretă în acest sens anunţă ziarul italian La Reppublica: „Vor începe, la sfârșitul lunii aprilie, în Anglia, primele teste accelerate pe om – pe 550 de voluntari sănătoși – ale vaccinului dezvoltat de compania ADVENT-IRBM din Pomezia, Italia, împreună cu Institutul Jenner de la Universitatea Oxford”. Televiziunea americană CNN relatează însă că „China impune noi restricţii în ce priveşte cercetările privind coronavirusul, în timp ce lumea întreagă luptă din greu să stopeze răspândirea infecţiei cu virusul mortal. Noile reglementări anunţate de Beijing privesc restricţionarea publicării materialelor privind cercetările legate de coronavirus, după cum reiese de pe site-ul Universităţii Fudan. Oficiali ai guvernului de la Beijing au pedepsit şi au redus la tăcere medici şi cercetători care au încercat să tragă semnalul de alarmă cu privire la această boală mortală”.
Revenim la ziarul financiar britanic Financial Times care abordează şi acordul istoric încheiat de OPEC şi Rusia în weekend, apreciind că „răspunsul la acordul pentru cea mai mare reducere din istorie a ofertei de petrol denotă adâncimea gropii în care s-a scufundat economia globală”. Dacă va rezista, acordul ar putea fi fix minimul necesar pentru stabilizarea prețurilor. Financial Times consideră că un mare merit îi revine președintelui american Donald Trump, care s-a bazat pe „colegii” săi autoritari din Rusia și Arabia Saudită, împins de necesitatea de a avea industria petrolieră americană de partea sa la alegerile din noiembrie. Publicația franceză La Tribune consideră că „acest acord pune capăt bătăliei dintre Arabia Saudită și Rusia, declanșate înaintea pandemiei, care, frânând activitatea economică mondială, a dus la prăbușirea cererii de petrol, în situația în care piața era excedentară”. Din Italia, La Repubblica crede și ea că acordul poate fi definit drept „istoric”, dar „întrebarea este acum dacă piața petrolieră se va mulțumi cu această reducere și o va considera suficientă pentru menținerea prețurilor, care sunt oricum în cădere liberă”. Pe plan economic mai merită menţionat cotidianul irlandez The Irish Times, care subliniază că „Europa plăteşte un preţ piperat pentru externalizarea în China a producţiei vitale de echipamente sanitare”, remarcând că preşedintele francez Emmanuel Macron îndeamnă la restabilirea „suveranităţii UE” în producţia de articole esenţiale, în vreme ce ziarul turc Sabah face un apel la depolitizarea Fondului Monetar Internațional. „Toate instituțiile internaționale fondate în perioada Războiului Rece, în frunte cu FMI, trec printr-un test al valorilor globale, al credibilității, al transparenței și al justeței. În ce privește politizarea, FMI trebuie să treacă un examen dificil al corectitudinii. Dacă nu ignoră presiunile statelor fondatoare și nu se concentrează pe o abordare incluzivă și mai presus de politică, nu va putea să își consolideze eficiența și abilitatea de a genera soluții în depășirea problemelor actuale și viitoare”, comentează Sabah. Încheiem cu un alt comentariu, mai degrabă caustic, al ziarului bulgar Sega despre dependenţa Europei de Vest de mâna de lucru ieftină est-europeană: „Vestitul «instalator polonez» (imigrantul est-european) împotriva căruia au protestat atât de mulți după marea extindere a UE se dovedește acum o forță de muncă de importanță crucială. Nu e atât de departe vremea în care, înainte de expirarea termenului maxim de restricții pentru Bulgaria și România, la începutul anului 2014, britanicii erau speriați că cele două state s-au pregătit să îi inunde cu forță de muncă ieftină. Iar Franța și Germania au alarmat în privința «dumpingului social» și au cerut o legislație europeană specifică pentru limitarea liberei circulații a forței de muncă, după cum s-a și întâmplat. Nepretențioșii noștri lucrători invitați, care nu de puține ori au acceptat să lucreze în condiții scoțiene, au acum o invitație politicoasă și un coridor special pentru a trece frontiera, garantat de Bruxelles”./asuba/sdm2
Andrei Suba, RADOR
