În timp ce bilanţul cazurilor cunoscute la nivel mondial de Covid-19 se apropie de două milioane, „în Statele Unite şi alte ţări greu lovite, unele guverne analizează modalităţi de relaxare a restricţiilor pentru combaterea pandemiei, iar altele le prelungesc de teama unei noi creşteri” a numărului de infectări, scrie Wall Street Journal. În Europa, „după Spania unde ‘hibernarea’ economică a luat sfârşit, Franţa fixează data de 11 mai pentru începutul ieşirii din izolare”, în vreme ce „Italia şi SUA preconizează şi ele o ieşire progresivă din criză”, constată Le Figaro. Sub titlul „Speranţă şi smerenie”, Le Monde comentează în editorialul său discursul adresat francezilor de preşedintele Macron referitor la perspectiva ieşirii din carantină. „Retorica războinică a lăsat locul modestiei şi compasiunii”, şeful statului francez recunoscându-şi „neputinţa de a prevedea sfârşitul epidemiei, în măsura în care imunitatea colectivă nu a fost atinsă”, observă cotidianul parizian. În Germania, Der Spiegel informează că Academia germană de ştiinţă Leopoldina recomandă redeschiderea şcolilor. De asemenea, adaugă ziarul german, ar trebui reluată treptat activitatea afacerilor şi a autoritătilor publice, iar „călătoriile ar trebui permise în anumite condiţii”. În România, „spre deosebire de mai multe ţări europene care deja preconizează o revenire treptată la normal”, „izolarea se prelungeşte cu o lună”, relatează AFP, citându-l pe preşedintele Klaus Iohannis. „Aceste măsuri ‘au afectat inevitabil sectoare întregi ale economiei’, a recunoscut” şeful statului român, care a „asigurat că guvernul va veni în ajutorul angajaţilor şi companiilor aflate în dificultate”, adaugă agenţia franceză de presă. Bloomberg atenţionează asupra riscului întoarcerii românilor plecaţi să muncească în străinătate, cu ocazia sărbătorii Paştelui ortodox. Bloomberg evidenţiază totodată că „România, unde decesele de coronavirus depășesc cifele de oriunde altundeva în estul Europei, a extins controlul militar asupra spitalelor” în condiţiile în care „anii de corupție și gestionare defectuoasă au lăsat unitățile medicale nepregătite” pentru această provocare. Iar pe de altă parte, tot Bloomberg notează că decizia României de a interzice exporturile agricole a generat dezaprobarea Comisiei Europene, care „a anunţat că în prezent evaluează impactul potenţial al acestei decizii asupra comerţului din interiorul pieţei unice”.
Dificultăţile provocate de criza coronavirusului în domeniul economiei sunt un alt motiv de îngrijorare pentru lumea întreagă. Sub titlul „Economia globală va suferi cea mai gravă lovitură de după anii 1930, avertizează FMI”, Financial Times reliefează că „majoritatea economiilor naţionale vor fi cu cel puţin 5% mai restrânse, chiar şi după redresare”. Printre ţările cel mai grav afectate, Regatul Unit s-ar putea confrunta cu o contracţie trimestrială de 35% a PIB-ului, în cazul menţinerii carantinei, atenţionează The Guardian. În încercarea de a combate efectele negative, Comisia Europeană planifică să direcţioneze fonduri de coeziune suplimentare către ţările cel mai grav lovite de coronavirus, scrie EUobserver. Iar din Euractiv aflăm că „în Parlamentul European s-a constituit o alianţă informală ca urmare a apelului a 12 miniştri ai mediului din UE care au semnat un apel la lansarea unei redresări ‘verzi’ din pandemia de Covid-19”. Într-un apel la solidaritate îşi unesc vocile şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, care îi îndeamnă pe liderii lumii să-şi coordoneze mai bine acţiunile în vederea stabilirii unui plan unitar privind criza declanşată de coronavirus, consemnează Wall Street Journal.
Presa internaţională îşi îndreaptă atenţia şi asupra efectelor de altă natură ale pandemiei. Cotidianul elveţian Le Temps scrie că „pentru a mai decongestiona închisorile, Ankara adoptă o lege privind eliberarea deţinuţilor”, însă care este denunţată de ONG-urile de apărare a drepturilor omului, întrucât „îi exclude pe deținuții condamnați în virtutea controversatelor legi antiteroriste, pe numeroșii jurnaliști și pe opozanții politici”. Sub titlul „Virusul reînvie conflictul de clasă care zace în sângele societăţii”, The Times constată că alături de coronavirus, în lumea întreagă „se răspândeşte o altă molimă, mai familiară dar nu mai puţin contagioasă: cea a tensiunilor de clasă. Căci modul în care trec prin această epidemie bogaţii şi săracii este foarte diferit, creând şi intensificând diviziuni sociale care vor persista probabil mult timp după ce flagelul în sine se va fi dus”, remarcă ziarul londonez. Ca o exemplificare, Washington Post informează că „modificările fiscale din pachetul de asistenţă pentru coronavirus” anunţat de guvernul american „vor fi în măsură covârşitoare în beneficiul milionarilor”. Şi în timp ce America rămâne ţara cel mai greu lovită, preşedintele „Trump transformă sesiunea zilnică de informare într-un prilej de a-şi apăra agresiv răspunsul ezitant” şi a-şi denunţa criticii, evidenţiază New York Times. Preşedintele insistă că „numai el” poate decide asupra ieşirii din izolare a Americii, comparând eforturile statelor federale de a-şi coordona acţiunile în vederea sfârşitului carantinei cu o revoltă, consemnează ziarul new-yorkez. „Revendicarea fără precedent a puterii absolute de către preşedinte s-a confruntat cu replica imediată a unor democraţi şi republicani” care au invocat Constituţia SUA, punctează USA Today. Iar Washington Post relatează că fostul preşedinte Barack Obama şi-a declarat sprijinul pentru candidatura fostului său vicepreşedinte la alegerile din toamnă, în cel mai recent demers de unire a Partidului Democrat în spatele lui Joe Biden./abuzoian/schelaru
Adriana Buzoianu, RADOR
