De la armoniile subţiri, când virusul dezarmează celulele, până la cele furtunoase şi puternice, atunci se reproduce, oamenii de știință din SUA au transformat structura proteică cu raze a noului coronavirus în muzică, în efortul de a înțelege mai bine agentul patogen. Profesorul Markus Buehler de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts și echipa sa au folosit inteligența artificială pentru a transforma un model al structurii proteice a SARS-CoV-2, așa cum virusul este numit formal, în melodii împletite într-o compoziție muzicală clasică. Cercetătorii au atribuit fiecărui aminoacid – blocurile de construcție ale proteinei – o notă unică. Un algoritm a transformat ulterior aceste note în muzică. Profesorul Buehler consideră că această transformare oferă un mod mai intuitiv de înțelegere a proteinei de către oameni. „Ai avea nevoie de multe imagini diferite, de măriri diferite pentru a vedea cu ochii tăi ceea ce urechile tale pot percepe cu doar câteva secunde de muzică”, a spus el. Compoziția rulează aproape o oră și 50 de minute și a fost încărcată pe site-ul SoundCloud https://soundcloud.com/user-275864738/viral-counterpoint-of-the-coronavirus-spike-protein-2019-ncov. Prima parte a compoziției a fost descrisă de mai mulți ascultători SoundCloud drept „blândă” și „frumoasă”. Buehler a spus că aceasta reflectă ușurința cu care proteina cu raze intră în celula umană, ceea ce o face atât de contagioasă. „Este foarte eficient în a păcăli celula să deschidă ușile, să vă infecteze și să se propage”, a explicat profesorul Buehler. Pe măsură ce virusul se reproduce și proteina cu vârf se ataşează mai multor celule, muzica devine dramatică și tumultuoasă. Un utilizator SoundCloud a notat că această secțiune reflectă momentul în care coronavirusul declanşează febra. Alții au descris partea ca fiind „înfricoșătoare” și „tristă”. Markus Buehler a spus că muzica îi poate ajuta pe cercetători să proiecteze un anticorp. Cercetătorii ar putea lua un contrapunct muzical la melodia și ritmul virusului și, folosind din nou inteligența artificială, ar putea încerca să găsească un anticorp care să i se potrivească. Răspândirea rapidă a coronavirusului care provoacă boala respiratorie COVID-19 a făcut importantă „deschiderea creierului nostru către alte modalități de procesare a informațiilor”, a spus Buehler. „Abordarea tradițională, în care realizaţi o grămadă de proteine și faceți studii clinice și continuați să le repetați – asta poate dura câțiva ani. Nu beneficiem de luxul timpului”, a spus Buehler. (REUTERS – 20 aprilie)/opopescu
