(2) RADOR: Revista presei internaţionale
RADOR (20 aprilie) – Pandemia de Covid-19 monopolizează atenția presei internaționale, printre subiectele cele mai dezbătute remarcându-se măsurile europene contra crizei economice, relaxarea interdicțiilor în numeroase țări, sistemul de sănătate din SUA și atacul indirect al virusului asupra drepturilor și libertăților civice. Portalul european de știri EUobserver relatează că la nivel mondial s-au depășit luni 2 milioane de infecții confirmate și 130.000 de decese. Și, dacă jumătate din povara globală e suportată de Europa, cu aproape 1 milion de cazuri și peste 100.000 de morți, SUA sunt cele care „se mai află încă în faza de accelerare”, cu cel mai mare număr de cazuri și cel mai grav lovit oraș, New York. Clasamentul statelor europene în funcție de gravitatea situației este: Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit. Cifrele nu sunt însă tocmai de încredere, avertizează EUobserver, întrucât „în Europa nici o țară nu numără precum altele”. Unele socotesc decesele doar la cei testați, altele și la cei netestați, dar cu simptome specifice, iar altele schimbă uneori din mers metodologia. Prin urmare, datele rezultate nu sunt „comparabile direct”, iar rata reală a mortalității rămâne o necunoscută.
Dar principala preocupare la nivelul întregii UE o constituie măsurile financiare de ameliorare a crizei economice provocate de cea sanitară. Ziarul britanic Financial Times se teme că „planurile UE vizând alocarea unui buget de 1 trilion de euro pentru redresarea economică riscă să facă obiectul unor dispute de ordin politic în jurul viitorului buget al organizației pentru următorii șapte ani”. Din Franța, Le Figaro, preia opinia lui Klaus Regling, președintele Mecanismului European de Stabilitate: „UE va avea nevoie de încă cel puțin 500 de miliarde de euro de la diferitele sale instituții pentru a se recupera, sumă care ar veni în plus față de o sumă echivalentă convenită acum 10 zile”. „UE are nevoie de toată puterea ei de foc, în special prin intermediul emiterii de titluri de stat comune”, a declarat premierul italian Giuseppe Conte într-un interviu acordat ziarului german Sueddeutsche Zeitung. El acuză că multe țări europene s-au uitat doar la propriile avantaje, Germania are „un bilanț comercial superior față de normele UE”, iar cu acest excedent nu acționează ca locomotivă, ci ca „frână pentru Europa”. „Ne simțim abandonați tocmai de țările care beneficiază de această Uniune”. „Să luăm exemplul Olandei, care cu așa-zisul dumping fiscal atrage mii de multinaționale, care își mută sediile acolo și obțin un flux masiv de venituri fiscale, care sunt substrase de la alți parteneri din UE: 9 miliarde de euro anual”, afirmă Conte. Situația e detaliată pe larg de publicația italiană Il Fatto Quotidiano, conform căreia, „mai mult decât paradisuri, Olanda, Irlanda și Luxemburg sunt adevărate «găuri negre fiscale»”. În acest fel Olanda își obține 30% din veniturile fiscale, Luxemburg 54%, Irlanda 65% și Malta 88%, în vreme ce Italia pierde 19% din propriile venituri fiscale de la companii, iar Germania și Franța pierd 28%, respectiv 24%. Și dacă la nivelul UE adoptarea măsurilor financiare pare complicată, publicația cipriotă StockWatch observă totuși că la nivel național „18 state UE utilizează instrumentul garanțiilor de stat pentru împrumuturile acordate către companii ca urmare a pandemiei cu coronavirus”, între care și România.
Tot Il Fatto Quotidiano relatează pe larg despre relaxarea restricțiilor anti-epidemie de mai multe state europene. E vorba în special de redeschiderea învățământului din ciclul inferior și a micilor magazine, măsuri la care au recurs sau intenționează să recurgă curând Spania, Italia, Franța, Danemarca, Austria, Germania, Portugalia, Cehia, Grecia, Luxembourg, Norvegia și Islanda. Săptămânalul german Der Spiegel avertizează însă că relaxarea „este din perspectiva științifică un dezastru. Măsurile ar trebui de fapt înăsprite până când vom afla mai mult despre virus”. Citând un studiu american, el arată că e probabil ca bunicii noștri să trăiască în izolare „încă multă vreme”, fiind posibil să fie nevoiți să revină în izolare „în mod repetat, luni la rând, în anii următori”. Legat de măsurile medicale, ziarul spaniol ABC arată de ce Germania are mult mai puține decese decât Italia sau Spania, citându-l pe virusologul german Christian Drosten: „numărul de teste, care ne permite să tratăm pacienți în prima săptămână de infecție, atunci când virusul poate încă fi combătut. Cele 200.000 de teste pe care Germania le efectuează zilnic îi permit să treacă prin criză cu un număr ceva mai controlat de victime.” Și în Regatul Unit, ziarul online Independent relatează că „Boris Johnson a îndemnat la prudență în privința relaxării premature a interdicțiilor de circulație la nivel național, de teama unui al doilea val de infecții”. El s-a declarat îngrijorat de un „al doilea vârf”, dacă guvernul ar ridica restricțiile prea curând, care poate provoca daune și mai mari economiei și sănătății publice. În același timp La Libre Belgique constată că guvernul Johnson e ţinta unei „avalanşe de critici”. Ratele infecțiilor și mortalității se aplatizează, dar nu e absolut sigură deja o traiectorie descendentă, o condiție pusă de guvernul pentru relaxarea izolării. Guvernul e acuzat că a întârziat să reacţioneze, a ignorat alertele oamenilor de știință și apelurile la aprovizionarea cu echipamente medicale și nici n-a prea fost văzut în ședințe de criză consacrate virusului. O măsură inedită are în vedere Cehia, scrie publicația České Noviny, conform căreia preşedintele Miloš Zeman a propus prelungirea cu un an a interdicției de ieșire a cetăţenilor cehi din ţară. El consideră că în timpul vacanței de vară cehii ar trebui „să se bucure de frumusețea peisajelor naţionale”. Restricțiile draconice din Serbia vor fi relaxate de marți, arată publicația sârbă Juzne Vesti, când interdicția de circulație va începe de la ora 18:00 (până acum, interdicția a fost între 5 și 17), persoanele în vârstă vor putea ieși la plimbare câte o jumătate de oră pe zi de trei ori pe săptămână, iar multe magazine mici se vor redeschide. „Barurile și Parlamentul vor mai avea de așteptat”. În Ucraina relaxarea nu poate intra în discuție, deoarece „autorităţile se aşteaptă la o creștere semnificativă a cazurilor de Covid-19 după sărbătorile pascale”, titrează ziarul Korrespondent. „Aproximativ 130.000 de ucraineni au mers la biserică de Paște. O creştere bruscă a cazurilor de Covid-19 a fost înregistrată şi acum o săptămână, când aproximativ același număr de cetățeni au participat la slujbe în biserici în duminica Floriilor.”
În SUA, scrie cotidianul francez Le Monde, se înmulțesc protestele anti-izolare, deși țara cea mai lovită de Covid-19, cu peste 715.000 de cazuri și 37.000 de morți. „Manifestanţii cer ridicarea măsurilor de izolare, încurajați de președintele Donald Trump, care e acuzat de amplificarea învrăjbirii politice”. Izolarea a provocat o explozie a numărul de șomeri în toată țara (22 de milioane în doar o lună) și a privat multe persoane de orice venit. Presa americană dezbate însă aprins starea și viitorul sistemului național de sănătate. The New York Times observă că, printr-un consens politic neobișnuit, Congresul a adoptat în martie o lege care alocă 3,1 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de medicamente și vaccinuri; mai puțin neobișnuit a fost lobby-ul de succes al industriei farmaceutice, care a diluat sau eliminat prevederile privind accesibilitatea prețurilor acestora. „Industria sănătății din SUA nu e bună la promovarea sănătății, dar excelează la a lua bani de la noi toți spre profitul ei. E un motor al inegalității. Însă virusul oferă o ocazie de schimbare sistemică. Industria sănătății s-a blindat, angajând câte cinci lobby-ști pentru fiecare membru ales al Congresului. Dar nemulțumirea publicului se acumulează, acum și din cauza fragilității sistemului nostru medical, expusă în toată splendoarea ei de pandemie”, conchide The New York Times. Publicația conservatoare Wall Street Journal se plânge în schimb în editorialul ei că „Spitalele sunt aruncate în faliment”, un efect colateral al interdicțiilor de circulație și recomandărilor de a se amâna orice proceduri medicale „opționale”.
Pandemia are efecte negative și în sfera drepturilor și libertăților, observă într-o analiză Financial Times. Pentru combaterea virusului, „oamenii din toată lumea, înspăimântați, au acceptat încălcări extraordinare ale libertăților lor individuale. Există precedente istorice alarmante în care guverne s-au folosit de o urgență pentru a revendica puteri dictatoriale, care ulterior n-au mai fost retrase”. Un exemplu clasic e Hitler și incendierea Reichstag-ului în 1933 pentru a putea conduce prin decrete. Un exemplu clar în contextul actual e Viktor Orban. Liderii autoritari pot constata că „noul mediu e mai ospitalier pentru stilul lor de politică. Disperarea economică și cea generală sunt inamici ai dezbaterii calme și prieteni ai teoriilor conspirației care ajută populismul să înflorească.” Dictatorii lumii au creat o impresie slabă în primele faze ale pandemiei, dar „pe termen lung ar putea răsturna situația în avantajul lor”, concluzionează Financial Times. Ziarul spaniol El Pais publică sub titlul „Este prioritară recuperarea statului de drept în Polonia” un interviu cu Malgorzata Kidawa-Blonska, principala candidată la preşedinţie a opoziției. Ea declară că „modificările legii electorale trebuie făcute cu cel puțin șase luni înainte de data alegerilor și acestea au a fost introduse odată cu campania deja în curs, prin urmare există o încălcare a legii și constituției”. În plus, s-a făcut în parlament și propunerea unei reforme constituționale care să prelungească mandatul președintelui Andrzej Duda cu doi ani. În Franța, cotidianul Liberation publică un apel semnat de zeci de personalități europene privind situația din Ungaria. „Noi, europenii trebuie să combatem două virusuri simultan şi cu aceeaşi hotărâre: Covid-19 care ne atacă organismele, dar şi o altă infecţie gravă care ne afectează idealurile şi democraţiile. A guverna prin decrete pe o durată practic nelimitată constituie o încălcare gravă a tratatelor UE, a Cartei drepturilor fundamentale şi a Convenţiei europene a drepturilor omului. Iată de ce, a denunţa şi sancţiona atacul lui Victor Orban la adresa democraţiei este astăzi mai crucial ca oricând. Covid-19 trebuie să fie şi va fi învins graţie proceselor democratice, unei acţiuni transparente şi unei informări pluraliste”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/aionescu
