În plină pandemie, presa internaţională continuă să reflecte situaţia din diverse ţări, precum şi efectele măsurilor de izolare şi de restricţionare a activităţii economice.
Atent la actualitatea din România, cotidianul bulgar Duma îl citează pe ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, care „le-a mulţumit românilor că au stat acasă de Paşti” şi i-a rugat „să mai aibă răbdare încă 7-10 zile” pentru că „suntem foarte aproape de vârful epidemiei, sperăm ca apoi să mai fie una-două săptămâni stabile, după care ne aşteptăm la o reducere a contaminărilor”. Într-o analiză mai largă a extinderii molimei, publicaţia britanică Emerging Europe conchide că „numărul cazurilor de coronavirus din toată Europa în curs de dezvoltare rămâne relativ mic comparativ cu majoritatea ţărilor occidentale”, iar cea mai plauzibilă explicaţie este că „virusul a ajuns mai târziu în această regiune, permiţându-le ţărilor să înveţe din greşelile Italiei şi să instituie carantina când existau doar câteva cazuri”. Însă, atrage atenţia aceeaşi gazetă din Regatul Unit, „acest succes relativ a alimentat ideea (cel puțin în cercurile mai înclinate spre teorii ale conspirației și mai puțin educate) că pericolul reprezentat de Covid-19 a fost exagerat încă de la bun început și că nici nu a existat cândva necesitatea carantinei”. În consecinţă „toate restricţiile asupra liberei circulaţii a persoanelor, comerţului şi vieţii publice în general ar trebui ridicate imediat”, mai scrie Emerging Europe. După cum remarcă multe ziare străine, cel mai vocal partizan al acestei teorii s-a dovedit a fi preşedintele american Donald Trump, care pledează pentru o repornire rapidă a economiei, dar totodată pentru suspendarea imigraţiei în Statele Unite. „Nu este deocamdată clar care va fi baza legală pe care o va folosi preşedintele Trump pentru a justifica” închiderea graniţelor americane pentru imigranţi, observă New York Times. De la distanţă, cotidianul belgian Le Soir consideră că este vorba de o „măsură simbolică, motivată în principal de calcule electorale”, având în vedere apropierea scrutinului prezidenţial din toamnă. Iar Washington Post publică rezultatele unui sondaj conform căruia majoritatea americanilor au o părere negativă despre reacţia preşedintelui la criza noului coronavirus şi la măsurile lui în sensul repornirii grabnice a economiei. Măsuri determinate fără îndoială şi de scăderea istorică a preţului ţiţeiului, care în premieră absolută s-a vândut la preţuri negative pe pieţele americane. Ce înseamnă asta? – răspunde USA Today: „Lumea abundă în petrol, cererea este mică şi se epuizează locurile de depozitare”, astfel că pentru a-şi vinde marfa a fost nevoie ca producătorii să le ofere bani cumpărătorilor pentru a scăpa de surplus. Fenomenul nu se rezumă la Statele Unite, după cum scrie Financial Times: „Ţiţeiul Brent scade sub 20 de dolari barilul pentru prima dată în ultimii 18 ani”. Şi în timp ce „Trump promite un pachet de susţinere a industriei petrolului”, „prăbuşirea preţului ţiţeiului ar putea doborî Arabia Saudită, exact aşa cum s-a întâmplat cu URSS în 1986”, este de părere The Telegraph.
Pe de altă parte, „Uniunea Europeană critică drastic măsurile luate de SUA pentru combaterea pandemiei”, relatează EUobserver cu referire la afirmaţiile şefului diplomaţiei de la Bruxelles, Josep Borrell. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, pentru a ieşi din actuala criză „economia are nevoie de un blitzkrieg”, este de părere Donald Tusk citat de Der Spiegel. Fostul preşedinte al Consiliului European şi actual şef al Partidului Popular European „îndeamnă Germania să dea dovadă de mai multă solidaritate faţă de ţările mai slabe şi speră să împiedice Ungaria să devină o dictatură”, rezumă cotidianul german. Citată la rândul ei de cotidianul italian Corierre della Sera, cancelarul german Angela Merkel îşi afirmă pentru prima dată disponibilitatea faţă de solicitările ţărilor din sud, privind constituirea unui fond comun de relansare economică în valoare de până la 1.500 de miliarde de euro.
Le Monde atrage atenţia asupra consecinţelor umanitare pe care le va avea criza: „Pretutindeni pe planetă, izolarea mai multor miliarde de persoane este pe cale să provoace un gigantic şoc social”, milioane de oameni care trăiau de azi pe mâine ajungând brusc şi simultan să fie lipsite de orice resurse. Drept consecinţă, „foamea la nivel mondial ar putea fi următoarea consecinţă de proporţii a pandemiei”, scrie The Guardian cu referire la un raport al Programului alimentar ONU, care notează că „este posibil ca unele ţări să se afle în faţa opţiunii de a încerca să salveze persoane lovite de virus, doar pentru a le lăsa ulterior pradă înfometării”. Pentru lumea democratică, s-ar putea dovedi că pandemia constituie un pericol şi pentru libertatea de exprimare, constată ziarul budapestan Nepszava, citând un raport al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, care plasează Ungaria pe un loc inferior cu două trepte faţă de precedentul clasament. „La nivelul UE, ziariştii independenţi au o viaţă mai grea doar în Bulgaria”, informează cotidianul ungar, cu menţiunea că „piaţa mass-media din Ungaria este dominată în continuare de Fundaţia Central Europeană pentru Presă şi Mass-media, proguvernamentală, şi este denaturată puternic de contractele de publicitate de stat”. „Ziariştii independenţi obţin tot mai greu informaţiile, nu pot adresa întrebări în mod liber parlamentarilor şi nu pot participa la diferite evenimente publice. Politicienii partidelor de guvernământ nu acordă interviuri produselor de presă care critică guvernul, iar birourile de presă ale instituţiilor publice refuză să răspundă la întrebările mass-mediei independente, se mai arată în raport”, relatează Nepszava. La nivel mondial, „presa este cea mai liberă în Europa, în timp ce Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămân cele mai periculoase zone pentru ziarişti”. Însă „deceniul care începe cu anul 2020 va fi determinant pentru viitorul jurnalismului” întrucât „în contextul pandemiei de coronavirus se poate observa multitudinea aspectelor care periclitează informarea liberă şi independentă despre criză”, atenţionează raportul organizaţiei Reporteri fără Frontiere, citat de ziarul budapestan.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
