„Peste 177.000 de decese şi riscul unei „catastrofe umanitare”, titrează Le Monde, sintetizând astfel consecinţele globale ale unei crize începute în urmă cu patru luni în China şi care capătă amploare pe zi ce trece atât asupra vieţii oamenilor, cât şi în plan economic. „Din cauza consecinţelor economice devastatoare, pandemia de coronavirus riscă să provoace o dublare a numărului persoanelor amenințate de foamete în lume și o “catastrofă umanitară” la scară planetară, avertizează Programul Alimentar Mondial, o agenție a Naţiunilor Unite, potrivit Le Figaro. Ziarul francez preia şi avertismentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la dispariţia a milioane de locuri de muncă, dar şi la pierderile mari de producţie, subliniind că “piaţa muncii trece prin cea mai rea criză internațională de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Tocmai de aceea Washington Post încearcă să afle „calea corectă de a redeschide economia”, denunţând politizarea, dar şi polarizarea dezbaterii despre cum şi când va începe reîntoarcerea la viaţa normală. Există o tensiune în creştere între interesele de protejare a sănătăţii şi cele de protejare a economiei, observă şi Bloomberg care conchide însă că soluţia pentru rezolvarea acestui conflict rămâne în continuare de ordin medical: îmbunătăţirea capacităţii de a trata boala şi de a diminua răspândirea virusului.
În Statele Unite aceste tensiuni sunt accentuate de ample proteste anti-carantină, dar şi de presiunea exercitată de preşedintele Donald Trump asupra guvernatorilor statelor americane de a lua măsuri pentru redeschiderea economiei, deşi numărul deceselor este în creştere, observă USA Today.
În Europa, speranţele de începere a relaxării sunt îndreptate spre luna mai. „România va relaxa măsurile de carantină începând cu 15 mai”, titrează Reuters, în timp ce New York Times detaliază că „Președintele României afirmă că oamenii vor fi lăsați să circule liber în interiorul țării după 15 mai, aceeași zi în care purtarea măștilor în spații închise și în transportul în comun va deveni obligatorie”. Şi pentru greu încercata Italie, începutul lunii mai va însemna intrarea în faza a doua a crizei, care va permite întoarcerea la muncă a 2,8 milioane de italieni, ce se vor alătura celor care lucrează deja în activitățile considerate esențiale pentru înfruntarea stării de urgență, scrie La Repubblica. Între timp, Berlinul a interzis toate marile evenimente până la sfârşitul lunii octombrie, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentând că anunţul de anulare a celebrului festival Oktoberfest de anul acesta aduce un mesaj de trezire din iluzia revenirii la normalitate. „Până astăzi cei mai mulţi credeau că prin aplicarea măsurilor de distanţare, virusul poate fi învins şi la vară ne vom putea întoarce la viaţa noastră obişnuită”, însă „această decizie ne arată clar că nu există cale de întoarcere. Anul acesta nu vom avea o vacanţă de vară obişnuită”. Specialiştii din turism anticipează că vara aceasta deplasările turiştilor se vor realiza după reguli foarte stricte şi în urma unor controale amănunţite, iar ministrul grec al turismului a dezvăluit deja că în Grecia turiştii străini ar putea intra pe baza unui „paşaport de sănătate”, potrivit cotidianului Ta Nea. Un alt ziar grecesc, Efimerida ton Syntakton, scrie că această soluţie este promovată şi de alte ţări europene, care intenţionează să permită, prin acorduri bilaterale, intrarea pe teritoriul lor doar a cetăţenilor din anumite state, mai puţin afectate de epidemia de coronavirus.
Însă chiar şi în cazul unei relaxări, pesimismul pare să persiste, după cum constată Reuters, luând exemplul consumatorilor germani. Deşi magazinele de tot felul au început de luni să se deschidă gradual, în loc să se întoarcă la cumpărături în număr mare, germanii sunt reticenţi să-şi cheltuiască banii din cauza îngrijorărilor privind locurile de muncă şi situaţia lor financiară, constată Reuters.
EuObserver încearcă să analizeze „cum a mers Europa ca un somnambul spre dezastru”. Bazându-se pe asigurările guvernului chinez că virusul nu prezintă un pericol serios şi pe faptul că au mai fost şi alte epidemii precum SARS, febră porcină, Ebola, boala vacii nebune care nu au afectat-o foarte grav, Europa a dormit liniştită până când criza „ni s-a spart în cap”. Atunci „toată lumea a început să se spele pe mâini cu… nevinovăție. Guvernele din sudul Europei au spus „avem nevoie de ajutor, nu e din vina noastră”. Președintele Macron a afirmat că virusul era imprevizibil. Politicienii naționaliști au dat vina pe Uniunea Europeană”, dar adevărul este că „toate guvernele din Europa au dat greș, nu au fost pregătite şi nu au acționat la timp” mai constată EuObserver, remarcând totuşi că Uniunea Europeană, ca ansamblu, a demonstrat că a înţeles mai acut urgența decât statele membre, luate separat. „Dacă va fi să rezulte ceva bun de pe urma acestei crize, acel lucru va fi un sentiment de realism în întreaga Uniune Europeană cu privire la vulnerabilitățile noastre și o voință neobosită de a le repara în mod eficient, împreună”, conchide EuObserver. Semnalele de solidaritate la nivel european devin tot mai numeroase. „Europarlamentarii dau undă verde pentru noi resurse UE de combatere a coronavirusului”, titrează EU Business, detaliind că votul Parlamentului European permite o redirecționare fără precedent a fondurilor politicii de coeziune pentru a înfrunta efectele crizei de sănătate publică, alocându-se o sumă suplimentară de 3,08 miliarde de euro din fondurile UE pentru o serie de măsuri de susţinere, printre care şi asistența medicală şi o finanțare suplimentară pentru Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Comisia Europeană va putea procura direct echipamente în numele statelor membre UE și va concentra ajutorul acolo unde este cel mai necesar, iar primul stat de găzduire a acestor achiziţii va fi România, mai scrie Eu Business.
(Carolina Ciulu)
