„Economiile europene dau primele semne de redresare după închiderea” generată de coronavirus, titrează Financial Times, detaliind că o serie de date sugerează că țările care au început să relaxeze măsurile restrictive înregistrează o reluare sub anumite forme a activității economice, chiar dacă circulația oamenilor și a mărfurilor pe continent rămâne în general la un nivel scăzut. Cu toate acestea, previziunile economice continuă să rămână sumbre. Germania se îndreaptă spre cea mai grea recesiune din istoria postbelică, avertizează Die Welt, citându-l pe ministrul economiei Peter Altmaier, care vorbeşte de o contracţie economică de 6,3% anul acesta. Şi economia Statelor Unite a înregistrat o contracţie de 4,8% în primele patru luni ale anului, fiind cel mai mare declin de la recesiunea din 2008, scrie Washington Post, iar, după cum anticipează New York Times, ce e mai rău urmează. Le Monde este îngrijorat de creşterea şomajului din cauza blocajului economic, notând că numai în luna martie s-au pierdut 7,1% din locurile de muncă, iar datele vor fi şi mai rele pentru luna aprilie. „Este foarte important să se găsească un echilibru între măsurile necesare pentru sănătate şi revigorarea la fel de necesară a economiei”, consideră Die Presse, subliniind că „banii de la stat nu vor putea înlocui profiturile companiilor pe termen lung”. „Cu cât măsurile restrictive vor dura mai mult, cu atât mai puţine companii vor supravieţui cu respiraţia artificială din partea statului”, avertizează ziarul austriac, atrăgând totodată atenţia asupra riscului ca banii de la stat să fie cheltuiţi nechibzuit, dar şi asupra riscului ca grupuri de lobby să profite în mod nejustificat de bugetele statelor, sub pretextul crizei provocate de coronavirus.
„Europa sudică vrea un plan UE pentru salvarea turismului în 2020”, titrează New Europe, amintind că la teleconferinţa desfăşurată luni, miniștrii turismului din Grecia, Italia, Spania, Franța, Portugalia, Cipru, Malta, Bulgaria și România au cerut „reguli unitare pentru mobilitatea aeriană, maritimă și terestră cu scopul garantării «circulației sigure și fluente» în zona europeană”. Grecia, una dintre ţările cele mai afectate de pierderile din turism, studiază elaborarea unor protocoale de siguranţă sanitară pentru hoteluri ce ar urma să fie adoptate până la sfârşitul lunii mai, scrie Kathimerini, care mai notează că există o distanţă mare între poziţiile oamenilor de ştiinţă şi cele ale mediului de afaceri, cu privire la când se va permite intrarea vizitatorilor străini în Grecia şi în ce condiţii. Cotidianul elen redă şi starea de spirit din rândul hotelierilor greci, remarcând că nu toţi doresc să funcţioneze în condiţii de „hoteluri-spital”, ci preferă mai degrabă să nu mai deschidă deloc în această vară. Cu presiuni uriaşe din partea mediului de afaceri se confruntă şi ministrul bulgar al turismului, care potrivit publicaţiei sofiote Sega, îşi exprimă speranţa că pregătirea activă pentru sezonul estival ar putea începe de la 15 iunie, urmând ca sezonul să fie deschis de la data de 1 iulie. „Europa a anulat concediul vara aceasta” consideră Politico, explicând că nimeni nu ştie când se vor deschide din nou graniţele. Problema este însă că revenirea pe plaje şi aglomeraţiile mari din perioada estivală sunt exact elementele ce ar putea genera o reintensificare a cazurilor de coronavirus, atenţionează Politico. „Vacanţă aproape de casă în această vară” – recomandă secretarul de stat francez pentru turism, citat de Ouest France. Avertizând că sezonul estival de anul acesta „nu va semăna cu celelalte”, Jean-Baptiste Lemoyne consideră că locurile preferate pentru vacanţă vor fi cele în natură, parcurile şi grădinile din „zonele verzi”, unde virusul nu circulă activ.
Muncitorii români devin tot mai doriţi în Europa, după cum constatăm din ediţia în limba italiană a site-ului Euronews, care, citând un reprezentant al Federaţiei Muncitorilor Agroindustriali din Italia, constată că „a izbucnit o adevărată luptă pentru acapararea muncitorilor români”. „Germania, Regatul Unit și Franța se pregătesc să aducă din România cât mai mulți lucrători agricoli”, spune Jean-René Bilongo, exprimându-şi îngrijorarea că Italia, care în mod tradiţional era principala destinaţie de muncă a românilor, ar putea fi evitată anul acesta, printre altele, şi pentru salariile mai mari pe care le oferă alte state vest-europene. Acest fapt ar putea avea consecinţe grave asupra economiei italiene, pentru că, după cum subliniază Jean-René Bilongo, românii sunt „lucrători cu abilități puternice, care au dobândit un grad deosebit de profesionalism, care susţin agricultura și, prin urmare, contribuie la calitatea produselor alimentare și a agriculturii Made in Italy”. Euronews constată totodată că „nevoile economice ale lucrătorilor prevalează asupra preocupărilor pentru propria sănătate, în ciuda pericolului exprimat de mai multe ONG-uri cu privire la riscul de infectare cu coronavirus”.
În final, ne oprim asupra reacţiilor din presa maghiară la declaraţiile făcute astăzi de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu adoptarea tacită de către Camera Deputaţilor a proiectului autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Preşedintele României instigă la ură împotriva maghiarilor” titrează Magyar Hirlap, citându-l pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care spune că „UDMR respinge hotărât acest gen de discurs cu caracter instigator”. Şi Magyar Nemzet vorbeşte despre o „ieşire antimaghiară”. „În discursul său transmis în direct la televizor, preşedintele Klaus Iohannis a adresat un salut ironic partidului PSD din opoziţie, pe care l-a acuzat de faptul că în timp ce guvernul se luptă cu epidemia, social-democraţii vor să dea Ardealul ungurilor”, detaliază Magyar Nemzet, adăugând că, la rândul lui, „Preşedintele PSD a acuzat guvernul şi partidul de la putere, PNL, pentru faptul că proiectul a trecut de Camera Deputaţilor fără dezbatere. Pe de altă parte, premierul Ludovic Orban, preşedintele PNL, a considerat că în calitate de preşedinte al camerei inferioare, lui Ciolacu i-ar fi revenit sarcina de a include pe ordinea de zi proiectul de lege respectiv”, mai scrie ziarul maghiar, notând şi că în final, „Senatul României a respins clar proiectul de lege şi fiecare partid românesc a votat împotrivă”.
Carolina Ciulu, RADOR
