Presa internaţională continuă să relateze despre situaţia creată de pandemie şi despre măsurile de repornire a economiei adoptate de diverse ţări din lume, ca şi despre efectele asupra economiei.
În Statele Unite, după 45 de zile, restricţiile impuse în vederea distanţării sociale în încercarea de încetinire a răspândirii coronavirusului expiră, relatează New York Times. Financial Times notează că „peste 3,8 milioane de americani au depus noi solicitări de beneficii de şomaj, în a şasea săptămână de carantină”, iar numărul total al şomerilor a ajuns la 30 de milioane în Statele Unite. În Europa, pe fondul diminuării cazurilor de infectare, dar şi al temerilor privind starea economiei, tot mai multe ţări se pregătesc să iasă din izolare. În Danemarca, unde „epidemia este sub control”, măsurile restrictive au fost ridicate, elevii au revenit la ore şi restaurantele, barurile, sălile de fitness şi saloanele de coafură sunt din nou deschise publicului, scrie cotidianul francez Le Point. La Libre Belgique informează că Elveţia „accelerează ieşirea din izolare pentru a ‘învăţa să trăiască’ cu virusul”, începând din 11 mai. În Italia, anularea treptată a restricţiilor anunţată de guvernul central stârneşte însă nemulţumirea unor provincii, care ar dori să aibă posibilitatea de a acţiona descentralizat, în concordanţă cu realităţile de pe teren, scrie agenţia ANSA. La rândul ei, Franţa, confruntată cu o cădere istorică de 5,8% a PIB-ului său în primul trimestru al anului, anunţă o repornire a activităţii pe regiuni care vor primi „cartonaşe verzi sau roşii”, în funcţie de datele locale şi pe baza unor consultări între premier, sindicate şi patronat, relatează Le Monde. Le Figaro scrie că recesiunea care începe să se facă simţită în întreaga Europă va aduce o contracţie cuprinsă între 5 şi 12% pentru anul acesta, conform estimării BCE, care avertizează şi în privinţa unui „risc de fragmentare a zonei euro”. Banca Centrală Europeană asigură însă că pentru a împiedica un astfel de scenariu, pe lângă programul de sprijin în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro anunţat deja, ar putea adopta şi pachete suplimentare, adaugă cotidianul francez. Citat de The Telegraph, premierul britanic anunţă la rândul său „un plan cuprinzător de ieşire din izolare pentru economie, şcoli şi deplasări, de săptămâna viitoare”, în condiţiile în care Regatul Unit „a depăşit vârful” epidemiei. Iar în ţara aflată la originea pandemiei, chinezii vor putea călători pentru prima dată de la instituirea carantinei, informează The Guardian. După lunile de izolare, autorităţile se aşteaptă ca zeci de milioane de oameni să plece din oraşe, cu ocazia sărbătorii naţionale a Muncii care va dura cinci zile, detaliază ziarul londonez. Potrivit Washington Post, China este totodată în vizorul preşedintelui american Trump, care „le-a spus în ultimele zile asistenţilor săi (…) că Beijingul trebuie să plătească pentru pandemie şi a pus în circulaţie ideea că ar pretinde compensaţii de miliarde de dolari”. În acelaşi timp, The Times notează că „preşedintele Trump acuză China că încearcă să influenţeze alegerile prezidenţiale” care vor avea loc în toamnă în SUA, afirmând că „Beijingul va face tot ce poate” pentru a-l împiedica să fie reales în noiembrie. Astfel că, o altă victimă a coronavirusului ar fi „acordul comercial al lui Trump cu China”, constată Wall Street Journal.
Atentă şi la meritele unor oameni care s-au remarcat în ultima vreme prin contribuţiile în folosul societăţii, presa internaţională le aduce un elogiu. Ziarele de la Londra îi acordă un loc special veteranului care a captat atenţia publică prin iniţiativa sa caritabilă, prin care a reuşit să strângă peste 30 de milioane de lire sterline pentru Serviciul naţional de sănătate britanic. Căpitanul Tom Moore, care a împlinit joi 100 de ani, a parcurs de 100 de ori lungimea grădinii casei sale în condiţii de izolare şi a reuşit astfel să mobilizeze solidaritatea conaţionalilor săi, scriu mai toate ziarele britanice.
Tot o publicaţie londoneză, Emerging Europe, anunţă că a desemnat-o pe românca Laura Codruţa Kovesi drept personalitatea publică a anului 2020. „Actualmente şefa Biroului procurorului public european, neobosita doamnă Kovesi a ajuns iniţial în atenţia publică în ţara ei natală România în calitate de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie” şi în cei cinci ani în care s-a aflat în această funcţie s-a impus ca o „busolă morală” în ţara sa, prin trimiterea în judecată a mii de politicieni corupţi, aminteşte Emerging Europe. „Această distincţie – punctează publicaţia de la Londra – este o recunoaştere a muncii remarcabile a dnei Kovesi în fruntea DNA, unde a devenit un model pentru agenţiile de combatere a corupţiei din întreaga regiune a Europei emergente şi un simbol al luptei împotriva corupţiei şi al consolidării statului de drept”, spune Andrew Wrobel, partener fondator al Emerging Europe. Iar acum, „în calitate de procuror public european, Laura Codruţa Kovesi ‘are ocazia de a schimba atitudinile la nivel european'”, adaugă cotidianul londonez, cu precizarea că gala de premiere era programată să se desfăşoare la sediul Parlamentului European din Bruxelles, în 25 iunie, dar din cauza pandemiei, Emerging Europe a decis să anunţe online laureaţii de anul acesta./abuzoian/cciulu/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
