Europa se pregăteşte pentru o săptămână de redeschidere progresivă, titrează Euronews, în timp ce Bloomberg observă că scăderea numărului de decese provocate de coronavirus pune presiune pe liderii politici europeni pentru a relaxa şi mai mult măsurile restrictive impuse. Însă, după cum notează The Evening Standard, guvernele şi experţii în sănătate avertizează că restricţiile dure ar putea reveni dacă numărul de noi cazuri de coronavirus va creşte semnificativ. Der Spiegel scrie că NATO se pregăteşte pentru un al doilea val al epidemiei, urmând ca un plan de răspuns coordonat la un astfel de pericol să fie discutat la summitul din luna iunie. Până atunci, Comisia Europeană vrea să strângă 7,5 miliarde de euro pentru a accelera răspunsul la pandemia de Covid-19, titrează Les Echos. Pentru a răspunde acestei provocări unice și globale, Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății, alături de mai multe ţări şi organizaţii lansează luni o amplă operațiune de strângere de fonduri, unindu-şi forțele pentru a înființa o platformă care accelerează cercetarea, proiectarea și distribuția echitabilă a îngrijirii, tratamentului și vaccinurilor împotriva Covid-19, detaliază ziarul francez. Mai mulţi lideri europeni, în frunte cu Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Ursula von der Leyen au publicat un articol comun în mai multe cotidiene europene în care pledează pentru o „alianţă internaţională” împotriva acestei boli, notează The Guardian. „Trebuie să adunăm laolaltă cele mai bune – şi cel mai bine pregătite – creiere pentru a găsi vaccinuri, medicamente şi mijloace terapeutice de care avem nevoie pentru ca lumea noastră să fie din nou sănătoasă şi în paralel să consolidăm sistemele de sănătate prin care toate acestea să fie disponibile pentru toţi”, scriu liderii europeni în articolul publicat de The Independent. Observând că la această iniţiativă nu s-au raliat nici China şi nici Statele Unite şi că în timpul acestei pandemii conducerea americană a fost foarte absentă, Les Echos este de părere că prin această operațiune multilaterală se doreşte o renunţare la izolaționismul steril.
Pandemia de coronavirus schimbă şi optica Marii Britanii asupra relaţiilor cu Uniunea Europeană post-Brexit. Potrivit unor surse citate de The Guardian, guvernul britanic încearcă tacit să menţină accesul la sistemul de avertizare pandemică al Uniunii Europene, deși, anterior, Londra dorise ca, după Brexit, să nu mai coopereze în probleme de sănătate cu Bruxelles-ul.
Şi tensiunile din relaţiile internaţionale se amplifică, pe fondul controverselor generate de criza coronavirusului. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat duminică, într-un interviu pentru ABC News, că există „dovezi enorme” că noul coronavirus îşi are originea în laboratorul de la Wuhan şi că guvernul chinez a depus mari eforturi pentru a acoperi intenţionat severitatea crizei, scrie Newsweek. Totuşi potrivit Bloomberg, Pompeo s-a abţinut să spună că virusul a fost creat artificial, subliniind că el a fost de acord cu un raport al Biroului Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii care exclude modificarea genetică sau fabricarea de către om a acestui virus. Bloomberg mai comentează că originea virusului a devenit un punct fierbinte în această pandemie şi a făcut ca tensiunile dintre Statele Unite şi China să escaladeze, după ce preşedintele Donald Trump şi-a intensificat eforturile pentru a face China responsabilă. În replică, agenţia chineză Xinhua susţine că Trump încearcă să facă din Beijing un ţap ispăşitor pentru a ascunde responsabilitatea pentru propriile greşeli în gestionarea crizei. Însă, dincolo de tradiţionalele dispute bilaterale, New York Times observă că „în întreaga lume se construieşte o reacţie puternic ostilă Chinei”, explicând că pe măsură ce cererile de anchetă și despăgubire se extind, Beijingul a răspuns agresiv, amestecând amenințările cu ajutoarele oferite preferenţial, ceea ce a generat o neîncredere din ce în ce mai mare față de China. The Irish Times confirmă această stare de spirit şi în relaţiile Europei cu China, care, potrivit ziarului irlandez, în prezent sunt marcate de neîncredere şi ostilitate. „Wuhan, mormântul Imperiului”, titrează şi Le Temps, detaliind că virusul apărut în Wuhan ar putea anihila visul imperial al lui Xi Jinping. „În ultimul sfert de secol, China a reușit nu doar să devină motorul economiei mondiale, ci și, mai recent, promotorul unei noi arhitecturi a multilateralismului, prin programul său Drumurile Mătăsii. Beijingul nu și-a mai ascuns în ultimul timp ambiția de a impune o altă guvernare mondială, una dez-occidentalizată, mai potrivită pentru apărarea intereselor sale”, explică ziarul elveţian. Le Temps anticipează însă că actuala criză va genera o schimbare care va presupune o relocare în Occident a producției anumitor bunuri strategice, începând cu cele din sectorul sănătății, dar şi o reinvestire în organisme internaționale pentru a echilibra puterea politică a Chinei.
În final, ne oprim asupra unui articol din Balkan Insight care încearcă să afle „de ce Bucureștiul este cel mai bun loc din lume pentru lucrul de la distanță”. Pornind de la clasamentul Broadband.Deals.uk, care plasează Bucureștiul în fruntea listei, în faţa a trei oraşe din SUA, publicaţia specializată pe zona balcanică prezintă avantajele capitalei noastre prin ochii mai multor oameni de afaceri. „Bucureștiul și-a surclasat toți concurenții prin conexiunile sale de internet, care sunt ieftine, viabile și rapide, dar și datorită altor factori de care cercetătorii au ținut cont, cum ar fi nivelul de trai și prețul unui laptop, numărul posturilor care permit munca de la distanță și existența unor companii care livrează mâncare” scrie Balkan Insight care concluzionează pentru comunitatea internaţională de afaceri: „Lăsați la o parte opțiunile considerate îndeobște mai la îndemână, precum San Francisco. România este regina încoronată a celui mai bun loc pentru lucrul prin internet”.
Pandemia de coronavirus schimbă şi optica Marii Britanii asupra relaţiilor cu Uniunea Europeană post-Brexit. Potrivit unor surse citate de The Guardian, guvernul britanic încearcă tacit să menţină accesul la sistemul de avertizare pandemică al Uniunii Europene, deși, anterior, Londra dorise ca, după Brexit, să nu mai coopereze în probleme de sănătate cu Bruxelles-ul.
Şi tensiunile din relaţiile internaţionale se amplifică, pe fondul controverselor generate de criza coronavirusului. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat duminică, într-un interviu pentru ABC News, că există „dovezi enorme” că noul coronavirus îşi are originea în laboratorul de la Wuhan şi că guvernul chinez a depus mari eforturi pentru a acoperi intenţionat severitatea crizei, scrie Newsweek. Totuşi potrivit Bloomberg, Pompeo s-a abţinut să spună că virusul a fost creat artificial, subliniind că el a fost de acord cu un raport al Biroului Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii care exclude modificarea genetică sau fabricarea de către om a acestui virus. Bloomberg mai comentează că originea virusului a devenit un punct fierbinte în această pandemie şi a făcut ca tensiunile dintre Statele Unite şi China să escaladeze, după ce preşedintele Donald Trump şi-a intensificat eforturile pentru a face China responsabilă. În replică, agenţia chineză Xinhua susţine că Trump încearcă să facă din Beijing un ţap ispăşitor pentru a ascunde responsabilitatea pentru propriile greşeli în gestionarea crizei. Însă, dincolo de tradiţionalele dispute bilaterale, New York Times observă că „în întreaga lume se construieşte o reacţie puternic ostilă Chinei”, explicând că pe măsură ce cererile de anchetă și despăgubire se extind, Beijingul a răspuns agresiv, amestecând amenințările cu ajutoarele oferite preferenţial, ceea ce a generat o neîncredere din ce în ce mai mare față de China. The Irish Times confirmă această stare de spirit şi în relaţiile Europei cu China, care, potrivit ziarului irlandez, în prezent sunt marcate de neîncredere şi ostilitate. „Wuhan, mormântul Imperiului”, titrează şi Le Temps, detaliind că virusul apărut în Wuhan ar putea anihila visul imperial al lui Xi Jinping. „În ultimul sfert de secol, China a reușit nu doar să devină motorul economiei mondiale, ci și, mai recent, promotorul unei noi arhitecturi a multilateralismului, prin programul său Drumurile Mătăsii. Beijingul nu și-a mai ascuns în ultimul timp ambiția de a impune o altă guvernare mondială, una dez-occidentalizată, mai potrivită pentru apărarea intereselor sale”, explică ziarul elveţian. Le Temps anticipează însă că actuala criză va genera o schimbare care va presupune o relocare în Occident a producției anumitor bunuri strategice, începând cu cele din sectorul sănătății, dar şi o reinvestire în organisme internaționale pentru a echilibra puterea politică a Chinei.
În final, ne oprim asupra unui articol din Balkan Insight care încearcă să afle „de ce Bucureștiul este cel mai bun loc din lume pentru lucrul de la distanță”. Pornind de la clasamentul Broadband.Deals.uk, care plasează Bucureștiul în fruntea listei, în faţa a trei oraşe din SUA, publicaţia specializată pe zona balcanică prezintă avantajele capitalei noastre prin ochii mai multor oameni de afaceri. „Bucureștiul și-a surclasat toți concurenții prin conexiunile sale de internet, care sunt ieftine, viabile și rapide, dar și datorită altor factori de care cercetătorii au ținut cont, cum ar fi nivelul de trai și prețul unui laptop, numărul posturilor care permit munca de la distanță și existența unor companii care livrează mâncare” scrie Balkan Insight care concluzionează pentru comunitatea internaţională de afaceri: „Lăsați la o parte opțiunile considerate îndeobște mai la îndemână, precum San Francisco. România este regina încoronată a celui mai bun loc pentru lucrul prin internet”.
Carolina Ciulu, RADOR
