Parlamentul ungar a adoptat ieri o declaraţie politică prin care refuză ratificarea Convenţiei de la Istanbul a Consiliului Uniunii Europene privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Interesant este că iniţiativa a fost depusă în legislativ luni de către Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) – partid aflat la guvernare alături de Fidesz – şi majoritatea parlamentară – forţând regulamentul – într-o singură zi a dezbătut şi a adoptat documentul. Opoziţia parlamentară a protestat prin ridicarea de pancarde împotriva votării declaraţiei, dar majoritatea de două treimi care sprijină guvernul a funcţionat şi de această dată impecabil. Atmosfera din parlament a fost una tensionată. Deputatele din opoziţie au ridicat pancarde cu menţiuni misogine spuse mai de mult de către parlamentarii majorităţii („Dacă e frumoasă, nu înseamnă că e şi deşteaptă”, „De ce te bagi, gagico”, „Dezbracă-te Agneta”), după care toţi deputaţii opoziţiei şi-au întors spatele către băncile unde stăteau reprezentanţii partidelor de guvernământ.
Gestul parlamentului maghiar are un ecou internaţional puternic. Publicaţii prestigioase cum sunt Die Zeit sau The Guardian au acordat spaţii ample subiectului.
Partidele de guvernământ nu au dat explicaţii care să lamurească de ce a fost nevoie de o asemenea declaraţie şi de ce a trebuit adoptată atât de repede.
Adoptarea declaraţiei politice nu are consecinţe juridice, susţine juristul Lattman Tamás, expert în drept internaţional, citat de Népszava. Acesta consideră că este vorba doar despre un joc de imagine al partidelor de guvernământ. Declaraţia vine doar să explice pasivitatea guvernului condus de Orbán Viktor, care în anul 2014 a semnat Convenţia de la Istanbul, dar de atunci nu a făcut nimic pentru ratificarea acesteia. „Indiferent de votul de ieri, guvernul acesta sau de o altă culoare poate să decidă ratificarea Convenţiei de la Istanbul” – a opinat Lattman, care crede că declaraţia politică nu este altceva decât un „os de cauciuc (jucărie pentru câini n. r.) ideologic”. Partidul Popular Creştin Democrat refuză Convenţia de la Istanbul deoarece nu acceptă folosirea conceptului „teoriei genului” (gender theory) şi refuză acordarea azilului pe bază de sex. (Cercetătorii teoriei genului studiază modalităţile de depăşire a conceptului că sarcina femeilor este să nască şi să gătească, în timp ce bărbaţii trebuie să câştige bani. Convenţia interzice discriminările de acest fel.) Potrivit opiniei lui Lattman Tamás, nu se poate accepta argumentul potrivit căruia criteriul acordării azilului să fie sexul solicitantului, pentru că este un principiu al Uniunii Europene că toate persoanele care sunt persecutate sau se refugiază de un pericol, în mod obligatoriu trebuie protejate. Iar în ce privește argumentul potrivit căruia victimele bărbaţi nu sunt protejate la fel, răspunsul este că nimic nu împiedică adoptarea unor măsuri după ratificarea Convenţiei, care să-i protejeze pe bărbaţi.
În Ungaria manifestările discriminatorii faţă de femei din partea actualei puteri sunt programatice. Recent preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că „Mă uit cu milă la aceşti deputaţi (ai opoziţiei n. r.), mai ales la cei al căror cod numeric personal începe cu 2 (în Ungaria – ca şi în România – CNP-ul femeilor începe cu 2 n. r.). În retorica Fidesz-ului un loc central îl ocupă ideea că sarcina principală femeilor este să nască. Un deputat al partidului Fidesz – Balogh József – după ce şi-a bătut soţia, s-a apărat spunând că au un câine orb şi soţia s-a împiedicat de animal, a căzut şi că acesta ar fi motivul pentru care are urme de violență pe faţă. După incident deputatul Balogh a fost reales parlamentar. Forumul Economic Mondial a publicat recent raportul privind egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei. În acest clasament Ungaria ocupă locul 105 din 154 de ţări analizate. Ţara vecină se situează între Malaezia şi China (România se află pe locul 55). Discriminarea directă sau indirectă a femeilor este parte a conceptului societăţii tradiţionaliste, neliberale și autoritare, model care a funcţionat în perioadă interbelică şi pe care guvernul Orbán îl promovează acum.
Fiecare stat al Uniunii Europene a semnat Convenţia de la Istanbul, dar şase dintre acestea: Bulgaria, Cehia, Letonia, Litvania, Slovacia şi Ungaria, precum şi Marea Britanie, care între timp a ieşit din UE, nu au ratificat documentul, astfel că acesta nu a devenit parte a dreptului intern în ţările respective. Acest lucru este valabil şi pentru Uniunea Europeană ca persoană juridică: a semnat Convenţia, dar nu a ratificat-o. Motivul este că încă nu s-a realizat un consens în această privinţă în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Procesul stagnează din cauza celor şase ţări care nu au ratificat documentul în parlamentele lor naţionale. Parlamentul European a solicitat Consiliului Uniunii Europene prin mai multe hotărâri ratificarea Convenţiei, mai mult, a solicitat Curții Europene de Justiţie să stabilească dacă poziţia Consiliului este sau nu în concordanţă cu dreptul Uniunii Europene. Comisarul de resort al Comisiei Europene a declarat recent că dacă cele 27 de state nu sunt în stare să cadă de acord asupra ratificării Convenţiei de la Istanbul, atunci anul viitor va iniţia au act normativ care să statueze că orice formă a violului este infracţiune pe întreg teritoriu al UE. Dacă demersul va fi acceptat, atunci obligaţiile juridice ale ţărilor membre ar fi aceleaşi ca şi cele existente în cazul adoptării Convenţiei de la Istanbul. România a ratificat Convenţia de la Istanbul prin Legea nr. 30/2016.
Székely Ervin, Rador