Presa internațională continuă să analizeze evoluțiile legate de epidemia de coronavirus. Ultimele date arată o diminuare în intensitate a răspândirii virusului în Italia, unde continuă scăderea drastică a numărului persoanelor infectate. S-a ajuns astfel la o cifră de sub 90.000 de cazuri înregistrate, ceea ce reprezintă cel mai redus nivel de după data de 4 aprilie, scrie La Repubblica. În schimb, publicația Libero Quotidiano avertizează că Italia ar putea fi lovită de un al doilea val de infectări și decese cauzate de coronavirus, imediat după relaxarea restricțiilor, citând previziunea făcută de Imperial College din Londra, care recomandă ca măsurile de distanțare socială să rămână în vigoare, împreună cu testele, urmărirea contactelor și izolarea persoanelor infectate.
O altă țară grav afectată de pandemie, Spania, a anunțat că prelungește starea de urgență până pe 24 mai: după cum citim pe site-ul Euronews, guvernul de la Madrid a dat asigurări că această prelungire este singurul instrument de limitare a contaminărilor, dar și de protejare a cetățenilor, deoarece măsurile sociale vor continua pe perioada stării de urgență.
Între timp, Germania îşi accelerează ieşirea din izolare, notează Le Figaro, constatând că guvernul Angelei Merkel pare să fi cedat presiunii exercitate din partea landurilor, renunțând la abordarea graduală propusă inițial. „Deschidem totul”, acesta este noul cuvânt de ordine în Germania; relaxarea descentralizată a fost ratificată miercuri, în cadrul unei întâlniri virtuale între cancelar și miniștrii-președinți ai celor șaisprezece landuri. Graba regiunilor de a recâștiga o aparentă stare de normalitate contribuie la alimentarea întrebărilor cetățenilor cu privire la justificarea regimului anterior de coerciție, crede Le Figaro. Izolarea nu a fost oare prea costisitoare? se întreabă la rândul lor două cotidiene influente, Bild și Frankfurter Allgemeine Zeitung, care cer cancelarului ”să dea socoteală” pentru pierderile economice uriașe suferite de țară în ultimele două luni. Marea Britanie, în prezent țara europeană cu cel mai mare număr de morți de Covid-19, peste 30.000, pare să fi optat pentru un viraj economic, pariind pe revenirea statului și refuzând austeritatea – cuvânt pe care, dealtfel, Boris Johnson evită intenționat să îl folosească – este constatarea editorialului din Le Monde. Acesta arată că ”în lupta cu pandemia, Boris Johnson, un promotor al Brexitului, a ales modelul economic european – adică șomajul parțial și sfârșitul austerității bugetare. ”A fost ales modelul statelor din UE, cu protejarea angajaților și a întreprinderilor, și nu modelul american, care lasă oamenii la voia șomajului”, afirmă un expert britanic citat de cotidianul francez, și care adaugă: ”Se va vedea peste un an care din cele două modele a funcționat mai bine, dar ceea ce știm este că, pe moment, statisticile americane – cu 30 de milioane de noi șomeri – sunt atroce”.
Confruntată cu un număr record de îmbolnăviri, Rusia face față cu greu crizei sanitare actuale. În acest context nefavorabil, remarcă Washington Post, Putin a delegat lupta cu virusul subordonaților săi, încercând să evite orice asociere a sa cu măsurile nepopulare impuse de autorități. Liderii regionali au fost însă lăsați cu mâinile goale atunci când au fost desemnați să se ocupe de ceea ce poate deveni cea mai mare criză a Rusiei de după haosul anilor 1990, ulterior căderii Uniunii Sovietice, subliniază publicația americană.
FRANCE 24 readuce în actualitate un subiect cu un istoric prelungit: Parlamentul israelian a aprobat, joi, un guvern de uniune între prim-ministrul Benjamin Netanyahu și fostul său rival, Benny Gantz. Cei doi lideri urmează să depună jurământul pe 13 mai, dată care ar trebui să pună capăt celei mai lungi crize politice din istoria modernă a Israelului. Miercuri seară, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizații care pun la îndoială legalitatea acordului, și-a dat acordul, fără a-l dezvinovăți totuși pe Benjamin Netanyahu, inculpat pentru corupție într-o serie de dosare și al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, trebuie, în mod normal, să înceapă la sfârșitul lunii. Un important cotidian local, Ha’aretz, anunță la rândul său ineditul situației: în Knesset au fost aduse modificări unor legi importante cu scopul de a da cale liberă guvernului Likud-Kahol Lavan să-și finalizeze acordul de formare a unei coaliții și s-a legiferat rotația celor doi lideri, Netanyahu și Gantz, în funcția de premier, o noutate absolută pentru Israel. Președintele Reuven Rivlin urmează ca acum să-l însărcineze pe Netanyahu cu formarea unei coaliții guvernamentale, după ce Knessetul i-a transmis o listă cu 60 de semnături care îl sprijină ca premier, adaugă Ha’aretz.
Revenim la tema omniprezentă a pandemiei, cu un articol publicat de Financial Times, care aduce în discuție disputa dintre UE și China pe tema unui articol despre originea coronavirusului.
Uniunea Europeană a acuzat China că a cenzurat un articol semnat în colaborare și de ambasadorul său din această țară și publicat în presa chineză controlată de stat – aceasta fiind doar cea mai recentă dintre disputele apărute între China și Occident cu privire la originea coronavirusului. Din articolul de opinie respectiv, apărut în oficiosul China Daily, care a fost co-semnat de Nicolas Chapuis, ambasadorul UE la Beijing, a fost eliminată referirea la faptul că epidemia de coronavirus a apărut mai întâi în China. Această cenzură este cel mai recent exemplu al eforturilor regimului comunist de a riposta în fața acuzațiilor potrivit cărora ar fi acționat prost în primele zile ale pendemiei, despre care se crede că s-ar fi declanșat la Wuhan la sfârșitul anul 2019. După cum reamintește Financial Times, nu este vorba de o simplă întâmplare: China a fost acuzată în luna aprilie că exercită presiuni asupra UE pentru a o convinge să-și mai “îndulcească“ un raport pe tema dezinformării din UE – un lucru pe care diplomații europeni l-au respins iniţial.
Totuşi, ”O lume mai bună poate apărea după coronavirus. Sau una cu mult mai rea” – crede istoricul și editorialistul britanic Timothy Garton Ash care publică un articol cu acest titlu în The Guardian. ”Criza coronavirusului pare să încurajeze credința într-o schimbare radicală. Un procent uimitor de 71% dintre europeni sunt acum în favoarea introducerii unui venit de bază universal, potrivit unui sondaj de opinie realizat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Oxford. Mai puțin încurajatoare, cel puțin pentru oricine crede în democrația liberală, este o altă constatare uimitoare a sondajului: nu mai puțin de 53% dintre tinerii europeni au mai multă încredere în statele autoritare decât în democrații pentru a face față crizei climatice. Aceste două rezultate contrastante, dar la fel de atrăgătoare, arată cât de mare va fi miza după ce vom ieși din urgența sanitară imediată și ne vom confrunta cu criza economică și cu declinul politic. Ce fel de moment istoric se va dovedi a fi pentru Europa și pentru lume? Ne-ar putea duce la cele mai bune vremuri. Sau ne-ar putea duce la cele mai grave vremuri”, este avertismentul lansat de Timothy Garton Ash în The Guardian.
(R.L., Agenția de Presă Rador)
