Misiunea Institutului Cultural Român de a promova cultura și civilizația țării noastre peste hotare s-a adaptat noilor condiții mondiale. Cinci specialiști din cadrul Institutului Cultural Român au explicat recent care sunt strategiile ICR și pe ce avantaje ale patromoniului românesc se bazează acestea.
În Italia, valorile românești sunt expuse, promovate și menținute prin proiectele ICR din cadrul Accademia di Romania din Roma și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Într-o intervenție la ”Adevărul Live”, Rudolf Dinu, director al Accademia di Romania din Roma a explicat că Italia a fost puternic lovită, dar că s-a trecut într-o etapă de recuperare foarte lentă care a debutat la 4 mai. „Accademia di Romania, care există ca școală de formare postuniversitară la Roma din 1922, iar ca reprezentanță ICR, din 2003, nu a traversat o perioadă tocmai dramatică. Probabil cel mai îngrijorător a fost faptul că un întreg proces de networking și de explorare a acestui extraordinar izvor de cultură și civilizație a încetat brusc. Bursierii cercetători „Vasile Pârvan” au fost nevoiți să își abandoneze munca în arhive, muzee, situri arheologice sunt în situația de a lucra la sediu, într-o bibliotecă, care, din fericire este cea mai mare bibliotecă românească administrată de stat în lume – avem peste 40.000 de volume în patrimoniu, însă toate celelalte resurse extraordinare rămân închise cercetătorilor”, a declarat profesor univ. dr. Rudolf Dinu. El a adăugat că activitatea reprezentanței ICR a avut totuși de suferit în registrul interacțiunilor directe, umane.
”Ne bucurăm de un suport extraordinar”
Autor a mai multe volume din domeniul istoriei diplomației, Rudolf Dinu a mai spus că echipa Accademia di Romania din Roma s-a repoziționat destul de repede, încă de la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. ”Am reușit să capacităm acea parte de resurse din economia proiectului pentru a nu-l închide și pentru a-l transfera în zona virtuală. Ne bucurăm de un suport extraordinar care vine dinspre un segment de cercetare și creație artistică foarte bine conturat, care are o lungă tradiție în spate. De exemplu, în domeniul literaturii fiction și non-fiction avem o serie de proiecte majore, suportul și colaborarea pe care ni-l oferă profesorii și cercetătorii de limba și literatură română, activi în universitățile cele mai importante din Italia, este extrem de important. Lectoratele de limba română constituie coloana vertebrală a tuturor programelor de traducere și promovare literară pe care instituțiile românești le desfășoară pentru publicul italian încă din perioada interbelică. Același lucru îl putem spune despre domeniul muzicii clasice, despre arta contemporană. Avem, de multă vreme, artiști români născuți sau formați din punct de vedere profesional în Italia și programele noastre vizează aceste segmente. Partenerii instituționali ne ajută, de la universitățile de artă, la Conservatorul de muzică”, a conchis directorul Dinu.
”Noua noastră existență este aceea de creatori de conținut online”
Dorian Branea, directorul ICR New York a explicat și el situația din metropola americană: Este unul dintre locurile cele mai lovite din lume de pandemie. De câteva luni, nu mai există New York, ci anti- New York, nu un oraș, ci un anti-oraș. Daca definiția New York era cea a unui oraș plin de viață, forfotă, energie, trafic intens, de câteva timp nu mai există toate acestea. Extraordinara panoramă a New York se află într-un straniu imobilism. ”Echipa ICR New York, cât și celelalte reprezentanțe diplomatice, sunt în autoizolare. Tot blocul diplomatic, aflat în inima Manhattanului, este în autoizolare. Niciunii nu am mai trecut printr-o situație de acest gen. Sunt foarte recunoscător tuturor colegilor pentru curaj, înțelegere, făcând tranziția către noua noastră existență, aceea de creatori de evenimente online, de conținuturi online”, a mărturisit Dorian Branea, autor al ”Statele Unite ale românilor”. El a adăugat că ICR București, alături de reprezentanțele ICR din străinătate, a început această vastă tranziție din spațiul fizic în spațiul online și că strategia ICR New York se bazează pe conținuturi exclusive și originale, realizate împreună cu parteneri, dar care pot fi văzute numai pe platformele de socializare ale ICR. Diplomatul a precizat că echipa de la New York ”înroșește social-media cu diverse postări, de la conținuturi de natură istorică și concerte online la dialoguri, proiecte pe arte vizuale și diferite contribuții pe blog. „Arta împotriva coronavirusului. Artiștii reacționează la pandemie” / ”Art Fights Corona. Artists React to the Pandemic”, este unul dintre proiectele ICR New York în spaţiul virtual menit să exploreze modul în care creativitatea și creația sunt influențate de pandemie. Opt artişti români (Ioana Ciocan, Megan Dominescu, Daniel Radulescu, Pandele Radu, Mihai Zgondoiu, Vlad Nancǎ, Dan Badea, Sasha Meret) au fost invitaţi să împărtăşească publicului american, prin mărturii sau alte forme expresive, cum resimt această perioadă neobișnuită şi cum au ales să o depăşească.
”Cred că institutele culturale vor fi in egala masura institute virtuale si instituții pentru spațiul fizic. Nu cred ca exista cale de întoarcere de la ce am reușit acum și ar fi păcat ca acest efort de care vorbeam cu toții să nu ramână în memoria noastră instituțională sau în practicile pe care le vom aplica de acum înainte, pentru că spațiul online a devenit un spațiu de manifestare a diplomației și a diplomației culturale și cred ca trebuie sa fim prezenți astfel încat urma noastra sa fie cât mai accentuată”, este de părere Dorian Branea.
”Mulți au descoperit tocmai în această perioadă mulți dintre autorii noștri”
Maria Floarea Pop, director ICR Madrid, a relatat la ”Adevărul Live” că Spania este încă într-o fază zero, în care anumite activități sunt deschise publicului, dar cu mari precauții (protecție, distanțare socială). ”A început o forfotă pe străzi, dar nu se poate spune că am ieșit din carantină. Până la sfârșitul lunii iunie vom continua să muncim de acasă, așa cum facem din luna martie, și vom continua, pe durata întregului an, să propunem proiecte virtuale. Toate instituțiile diplomatice românești au avut o activitate intensă pentru a susține comunitatea românească în toate aceste săptămâni”, a spus șefa ICR Madrid. Ea a vorbit despre prezența comunității românești resimțită și în mediul cultural online și despre dorința acesteia de a se reconecta cu țara: prin urmare, una din direcțiile noastre din strategia de comunicare a fost de a prelua o parte din conținutul propus de instituțiile de cultură din România, fie că este vorba despre Festivalul Enescu, piese de teatru sau despre vizite virtuale la muzeele din România. ”Mulți români au descoperit tocmai în această perioadă mulți dintre autorii noștri, am recomandat cărți disponibile online gratuit, am organizat un proiect de literatură în care am prezentat traducătorii, fie ei români sau spanioli, de literatură română în Spania, am reprezentat satele românești, tradiții, meșteșuguri, rădăcini ale culturii noastre pe care le-am adus în atenția publicului spaniol – am căutat să diversificăm activitatea și în funcție de publicul țintă. Iar literatura română este foarte apreciată. Aici, publicul spaniol abia așteaptă apariția unui nou volum de Cărtărescu, poezii de Ana Blandiana, filmul românesc este de asemenea foarte apreciat”, a remarcat Maria Floarea Pop.
Bibliotecile de la Chișinău promovează Generația Basarabeană a Marii Uniri
Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, a ținut să precizeză că, deși sunt zi de zi la serviciu și unele instituții s-au deschis începând cu 2-3 mai, ambianța însă este greu de suportat. ”Institutul Cultural Român de la Chișinău și-a concentrat atenția asupra unor cicluri de evenimente. Unul dintre ele este reprezentat de expozițiile realizate de-a lungul timpului transpuse, în acest context, în mediul online. Am început cu Generația Basarabeană a Marii Uniri și ne-am bucurat că Biblioteca Națională a redistribuit-o, fiind astfel preluată de toate bibliotecile din sistemul național. Un alt proiect al ICR Chișinău, «Ora de cultura», care are loc de două ori pe săptămână, miercurea și sâmbăta, la Radio Jurnal FM prezintă, la rubrica «ICR în lume» activitatea institutelor culturale românești din străinătate. În rubrica «Dicționar cultural» sunt prezentate mari personalități ale culturii române”, a declarat scriitorul.
Miruna Olteanu, director al Direcției de Comunicare și Promovare din cadrul ICR, a completat că strategia de comunicare în această perioadă a fost propusă și aprobată de conducerea ICR înainte ca în România să se declare Decretului de instaurare a stării de urgență. ”Primisem deja semnale clare de la colegii din reprezentanțele ICR că totul se blochează și am schițat cât se poate de repede un plan de comunicare, fiecare reprezentanță adaptându-l, binenteles, profilului țării de reședință, a spus Olteanu la ”Adevărul Live”.
Mai multe detalii: