Duminică erau confirmate peste 4 milioane de cazuri de infecţie cu noul coronavirus la nivel global, informează BBC, iar bilanţul deceselor depăşise 277.000. Statele Unite rămân ţara cel mai grav afectată, însumând peste un sfert din cazurile confirmate şi o treime din decese. Experţii avertizează că numărul real al infectărilor e probabil mult mai mare, întrucât rata de testare din mai multe ţări e scăzută. Bilanţul zilnic al deceselor continuă să scadă în unele state, însă există îngrijorări că relaxarea restricţiilor poate duce la „un al doilea val”. În plus, guvernele se pregătesc pentru un declin economic, întrucât pandemia a afectat pieţele globale şi lanţurile de aprovizionare. Dar aniversarea în acest sfârșit de săptămână a 75 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, care coincide și cu Ziua Europei de pe 9 mai, a dat prilej presei internaționale să abordeze subiecte mai diversificate față de cum ne-a obișnuit de la începutul pandemiei.
Din Franța, Le Figaro observă că „Europa a comemorat vineri fără prea multă pompă” sfârșitul războiului mondial, din cauza coronavirusului, în schimb „Berlinul a marcat ocazia prin sărbătorirea evenimentului pentru prima dată”. Ziarul spaniol La Razon arată că autoritățile germane au comemorat sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial ca pe „eliberarea de nazism”, deși, după cum a amintit președintele federal Frank Walter Steinmeier, a fost nevoie de trei generații pentru ca Germania să-şi asume acest lucru. Lecția-cheie a războiului, „Nie wieder” (niciodată), înseamnă pentru Steinmeier și „niciodată singuri” și, prin urmare, există datoria de a menține Europa unită. Intervievată de publicația Osservatore Romano de la Vatican, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a oferit propria definiție a Europei: „Pentru părinții mei, Europa însemna pace. Pentru generația mea este libertate și stat de drept. Pentru generația copiilor mei înseamnă viitor și deschidere spre lume. Uităm ce bun prețios este să trăim în prosperitate economică, în coeziune socială, în conformitate cu respectarea drepturilor omului. Pandemia actuală ne amintește în mod dureros acest lucru”. Ea a precizat și că UE „a mobilizat peste trei trilioane de euro pentru a sprijini persoanele, companiile și economia din Statele noastre membre. E cel mai impresionant răspuns economic din lume”. Publicația elenă Ethnos e preocupată însă de perspectiva unei noi crize euro: „Pandemia a provocat deficite uriaşe bugetelor de stat în Europa, ducând la o creştere substanţială a datoriilor publice, în special în Italia”. Există îngrijorare cu privire la o nouă criză euro şi se „discută deja despre posibilitatea de a fi necesară o nouă tăiere de datorie publică”. „Există riscul unei crize euro 2.0″, dar Banca Centrală Europeană şi-a asumat un rol stabilizator pe pieţe prin achiziţionarea de obligaţiuni de stat. „Programul BCE şi posibilitatea de a recurge în condiţii mai relaxate la Mecanismul European de Stabilitate oferă în acest moment o siguranţă că statele membre nu se vor confrunta cu probleme de finanţare”, asigură Lars Feld, consilier economic al guvernului german, citat de Ethnos. Agenția italiană de presă Ansa îl citează pe președintele Consiliului European, Charles Michel, care a propus un plan de reconstrucție al UE post-pandemie. „Am discutat despre un nou Plan Marshall. Îl vom dezvolta împreună cu toate instituțiile europene și cu cele 27 de state membre, dar și cu toți cetățenii care trebuie mobilizați și trebuie să participe”, a subliniat Michel. Legat tot de mobilizarea cetățenilor, cotidianul britanic The Guardian publică un manifest semnat de două ONG-uri europene sub titlul „Elitele ne-au dezamăgit. E vremea să creăm o republică europeană”. Apelul propune un „Congres al Cetățenilor Europeni privind Viitorul Europei” care să elaboreze un larg program economic, social și de mediu pentru ieșirea UE din multiplele crize actuale care, consideră autorii, împing continentul pe calea opusă integrării, cea a dezintegrării. Una dintre crize este cea a statului de drept și a democrației în Europa de Est, după cum reiese și dintr-un interviu realizat de EUobserver cu fostul ministru polonez de externe Radek Sikorski, acum în opoziție. El îl acuză pe liderul conservator Jarosław Kaczyński că vrea să transforme Polonia într-o dictatură catolică: „Viziunea lui e cea a lui Salazar, sau mai degrabă a lui Franco, dar cu sprijin puternic de la SUA. El crede că creează o Bavarie – tradiții solide și economie modernă; dar ce-ar putea ieși de fapt e Spania lui Franco.”
Revista americană Foreign Policy a realizat o analiză a Rusiei lui Putin, rezumând situația actuală a țării astfel: „Două decenii mai târziu, Rusia este din nou un stat petrolier în derivă cu un lider tot mai în vârstă, un stat în luptă cu tradițiile sale autoritare care îi împiedică dezvoltarea economică și cu o economie învechită și marcată de corupție, mult prea dependentă de exploatarea resurselor sale naturale”. Ziarul spaniol El Periodico constată că „pandemia nu îi prieşte deloc lui Vladimir Putin”, întrucât „sondajele de opinie independente confirmă o scădere a obişnuitului său indice ridicat de popularitate.” Ceea ce nu l-a împiedicat însă să se „adreseze lumii” de Ziua Victoriei, scrie Gazeta.ru, care-i sintetizează mesajul astfel: „Rusia nu poate avea sentimentul vinovăției pentru cel de-Al Doilea Război Mondial”. Din SUA, Washington Post sesizează o tendință de reabilitare a lui Iosif Stalin în Rusia, fiindcă „trecutul e mai ușor de controlat decât prezentul. Victoria asupra nazismului e pilonul ideologiei naționale și al legitimității actualului regim”. Cu care Stalin este cea mai strâns asociată personalitate, iar dacă acțiunile și logica lui nu sunt încă justificate fățiș de stat, politicile lui în acest sens sunt deja „palpabile”, istoria fiind rescrisă conform intereselor Kremlinului. În acest context relatează portalul european Euractiv că SUA și nouă state est-europene au criticat Rusia joi printr-o declarație comună, denunţând „efortul regretabil de falsificare a istoriei” și au folosit ocazia pentru a reaminti că luna mai a anului 1945 „nu a adus libertate întregii Europe”, întrucât URSS a impus regimul comunist în Europa de Est. Preşedintele Vladimir Putin şi alte oficialităţi ruse marcante au acuzat de curând Polonia că ar fi oarecum responsabilă de izbucnirea războiului. Ziarul ungar Népszava constată cu privire la respectiva declarație că „Guvernul Ungariei condamnă falsificarea istoriei, numai că nu «face reclamă». Nici urmă de declarație comună pe site-ul Ministerului ungar de Externe”. Iar după declarația ambasadorul rus la ONU de vineri cum că încercarea „de a prezenta URSS drept responsabilă în egală măsură pentru începerea războiului e nu numai imorală, ci și dezgustătoare și reprezintă o blasfemie în raport cu adevărul și memoria istorică”, citată de agenția Ria-Novosti, ministrul ucrainean de externe nu a ratat ocazia de a observa că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a durat deja mai mult decât Al Doilea Război Mondial, scrie Evropeiska Pravda.
Nici SUA nu au fost ferite de controverse diplomatice în acest weekend. Vineri, SUA au acuzat China și Rusia de „accelerarea” cooperării în domeniul propagandei în contextul pandemiei, Beijingul adoptând tot mai mult tehnici ruseşti de „dezinformare”, informează La Libre Belgique, între care și „programe informatice pentru a-și dezvolta tezele pe rețelele de socializare”. Pe de altă parte, conform ziarului spaniol ABC, un raport al serviciilor germane de informaţii „consideră că acuzațiile împotriva laboratorului din Wuhan, în care Washingtonul afirmă că a fost declanșată pandemia, fac parte dintr-o campanie publică de dezinformare în care China va juca rolul țapului ispășitor; e o încercare de a abate atenția opiniei publice de la eșecul administrației SUA în combaterea bolii”. Remarcând și el incitările Casei Albe împotriva Chinei, Washington Post consideră că în definitiv originea virusului e mai puțin relevantă decât întrebarea: de ce au „sărit” în ultima vreme atât de multe virusuri de la animale la om: SARS, MERS, Ebola, gripă aviară și gripă porcină? Ipoteza lui este că schimbarea climei e trăgaciul și virusul nu e decât glonțul. Financial Times, în schimb, se teme că abordarea lui Donald Trump față de China e atât de haotică încât îi alarmează pe aliații SUA din Europa și Asia în loc să-i unească. UE, spre exemplu, se teme că atacul SUA împotriva Chinei e parte a unui front mai amplu împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli și, chiar dacă e deranjată și ea de China, nu are încredere în Donald Trump pentru a colabora cu el împotriva ei. New York Times își dedică însă editorialul unei probleme legate de degradarea statului de drept american, acuzând că procurorul general a fost transformat într-o armă politică de către președintele Trump. Primul, William Barr, a retras acuzațiile penale împotriva fostului consilier prezidențial Michael Flynn, care deja pledase vinovat pentru două infracțiuni. Justificarea procurorului pentru gestul său a fost: „Istoria e scrisă de învingători.”
(Andrei Suba, RADOR)/asuba/dsirbu
