Presa internaţională continuă să relateze despre evoluţia situaţiei generate de pandemie şi despre consecinţele acesteia. În Statele Unite, unde preocupările de natură economică s-au impus în pofida faptului că numărul victimelor făcute de coronavirus se apropie de 80.000, „Casa Albă se zbate să stăvilească un focar propriu” scrie New York Times. Washington Post apreciază că „mesajele contradictorii ale echipei lui Trump riscă să submineze efortul de repornire a economiei”. Şi în timp ce un consilier al preşedintelui spune că rata şomajului ar putea depăşi 20% în timpul pandemiei, USA Today informează că preşedintele „Trump şi Congresul sunt scindaţi” în privinţa unui nou plan de stimulare a economiei americane. Liberation face un rezumat al situaţiei din alte părţi ale lumii: „început de ieşire din izolare în Franţa şi în Spania, noi infectări în Wuhan, prelungirea restricţiilor în Regatul Unit”. În spatele acestui tablou de ansamblu, realitatea este nuanţată şi deloc clară în unele locuri. „În centrul Parisului, magazinele nealimentare îşi redeschid porţile după două luni în care au fost silite să rămână închise”, relatează Le Figaro. Ziarele de la Londra critică în general planul prezentat de premier. În timp ce Boris Johnson i-a îndemnat pe oameni „să meargă la muncă dacă nu puteţi lucra de acasă” şi a diminuat restricţiile privind activitatea de relaxare în aer liber, „miniştrii britanici sunt acuzaţi că stârnesc confuzie” prin planul anunţat, remarcă The Times. Financial Times priveşte din nou spre punctul de pornire al pandemiei, Wuhan care raportează pentru prima dată cazuri noi de infectare, „iscând temeri privind un al doilea val”. Şi tot Financial Times estimează că „bilanţul deceselor provocate de Covid în Rusia ar putea fi cu 70% mai mare decât cifrele oficiale”.
Mai multe ziare din Europa inserează articole despre penuria de forţe de muncă în sectorul agricol din Occident, cu atât mai evidentă în situaţia carantinei impuse de pandemie. „Criza Covid-19 aţâţă tensiunile europene pe tema muncii migranţilor”, remarcă The Guardian. Ziarul britanic detaliază: „Fermierii riscă să piardă recoltele, dar populiştii încearcă să tragă foloase de pe urma fricii că străinii (le-)ar fura locurile de muncă” localnicilor. „Din Irlanda până în Italia, Germania şi România cresc tensiunile” privind eventualitatea ca aceşti lucrători să poată trece frontiera pentru a culege recoltele – şi în acest caz câţi şi în ce condiţii, observă The Guardian. „Teoretic, călătoriile şi condiţiile de trai şi de lucru ale muncitorilor migranţi sunt guvernate de reguli stricte”, dar „realitatea se dovedeşte mai complicată”, punctează ziarul londonez. Subiectul revine în paginile cotidianului francez Le Figaro, care informează că „în faţa penuriei de mână de lucru” din sectorul agricol, guvernul francez deschide frontierele, iar autorităţile locale poartă deja discuţii „pentru a obţine derogări şi a aduce români şi bulgari”. Pentru a aduce îngrijitori din România, Austria a reuşit chiar să negocieze deschiderea unui coridor feroviar special, după cum consemnează cotidianul francez L’Obs. „În vremuri normale, 65.000 de îngrijitori, în proporţie de 80% femei originare din România şi Slovacia, muncesc în Austria, unde 33.000 de persoane au nevoie de asistenţă sanitară zi şi noapte”, rezumă L’Obs, cu menţiunea că „în afara atracţiei reprezentate de remuneraţia mai mare decât venitul mediu din România, s-au creat legături afective între îngrijitoare şi persoanele îngrijite”, deşi „condiţiile de lucru nu sunt întotdeauna la înălţimea aşteptărilor”. Un alt aspect al vieţii acestor persoane este pus în evidenţă de Euronews, care o citează pe senatoarea italiană Emma Bonino. „Maltratate şi cu situaţie nereglementată”, aceasta este adesea soarta îngrijitoarelor care lucrează în Italia, a spus legislatoarea de la Roma. Iar un studiu realizat de Universitatea din Udine despre îngrijitoarele românce şi familiile lor a arătat că „mai multe mii din aceste îngrijitoare dezvoltă sindromul ‘rău de Italia’, care se manifestă prin anxietate şi depresie în urma despărţirii de familie şi a condiţiilor dificile de muncă” – „un rău care îi afectează adesea şi pe copiii acestor femei, crescuţi de mame aflate la distanţă”, adaugă Euronews.
Revenim la măsurile de ieşire din izolare pe care guvernele din lumea întreagă le pregătesc, sub presiunea situaţiei economice. Emerging Europe constată că pentru multe ţări din Europa Centrală şi de Est, repornirea turismului ocupă acum primul loc pe agenda guvernelor. În acest sens, statele baltice au creat chiar o zonă în care cetăţenii lor pot călători fără restricţii, deschizându-şi reciproc frontierele. Iar acum „se fac speculaţii că şi alte grupuri de ţări din regiune ar putea avea iniţiative similare, de pildă Austria, Slovenia, Croaţia şi Bosnia, sau Bulgaria, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Grecia”, informează publicaţia londoneză.
Editorialul din Le Monde pune însă în evidenţă temerile legate renunţarea la restricţii, considerând că aceasta este „o provocare mondială”. „În momentul în care toţi şi-ar dori să întoarcă pagina, este clar că suntem departe de asta şi că la fel de multe sunt incertitudinile care subzistă”, scrie Le Monde, cu precizarea că „nici modalitatea precisă de contaminare, nici intensitatea exactă a circulaţiei (virusului) nu sunt cunoscute”, „nu mai mult decât importanţa rolului care le revine copiilor în transmisia coronavirusului sau efectul temperaturii atmosferice în activitatea acestuia” şi nici chiar celebra „distanţă socială” dintre indivizi nu este sigură, constată Le Monde.
(Adriana Buzoianu,RADOR)
