În ciuda riscurilor sanitare, muncitorii sezonieri români nu-și pot permite să refuze locurile de muncă ce sunt oferite în agricultură
E nevoie de circa 350.000 de sezonieri străini la recoltarea de fructe și legume în vestul Europei. Majoritatea dintre ei sunt români, polonezi sau bulgari. Pentru a salva recoltele de sparanghel sau căpșuni, și acest lucru în ciuda închiderii frontierelor legat de coronavirus, guvernele german, englez și italian au deschis “coridoare verzi”, care permit intrarea excepțională a muncitorilor străini pe teritoriul lor. Între 70.000 și 100.000 de sezonieri sunt așteptați în fiecare țară.
În România, acest anunț vine la timp. Potrivit prim-minisrului Ludovic Orban, un milion de locuri de muncă au fost suspendate și 250.000 de expatriați s-au întors de la începutul izolării, punând sub tensiune și mai mult o piață a muncii deja în dificultate. “Nu-i putem împiedica pe români să muncească în străinătate. La ora actuală, economia noastră nu le poate oferi locuri de muncă”, a recunoscut el pe 10 aprilie.
Sezonierii nu au de ales
De zece ani, Mihai Vălean face drumuri dus-întors în Germania. În fiecare primăvară, barbatul de 40 de ani din orăşelul Borcea, din sudul României, pleacă să culeagă sparanghel la Beelitz, în apropirere de Berlin. Coronavirus sau nu, el intenționează să se întoarcă acolo în acest an: “Nu este de lucru aici și trebuie să-mi hrănesc familia în continuare”.
Chiar dacă sunt conștienți de riscuri, majoritatea sezonierilor nu au de ales. Mihai Vălean a făcut repede un calcul. “Câștig 3.500 de euro net în zece săptămâni, adică atât cât în restul anului în România!”, exclamă el. În România, salariul mediu net se ridică la 660 de euro pe lună și salariul minim lunar este fixat la 270 de euro net.
După publicarea, pe 4 aprilie, a unui decret militar care permite “transportul muncitorilor români sezonieri din România spre alte state”, primele zboruri charter spre Germania au fost luate cu asalt. Pe 9 aprilie, circa 1.500 de persoane s-au prezentat la aeroportul din Cluj-Napoca, înghesuite și fără protecție. Imaginile din holul aglomerat au declanșat un scandal. Multe persoane vin din Suceava, principalul focar epidemic din țară, care ar trebui să fie în izolare totală. Situată în Moldova românească, aceasta este și una din regiunile cele mai sărace ale țării.
Un deces și peste 300 de contaminați
Chiar dacă de atunci a fost semnat un nou decret pentru a-i proteja mai bine pe acești muncitori, ecourile în presă despre fermele care nu prea respectă măsurile sanitare au provocat neîncredere. Pe 11 aprilie, un locuitor din Suceava în vârstă de 57 de ani, Nicolae Bahan, a decedat din cauza coronavirusului pe când muncea într-o exploatație germană de sparanghel. Luni, 11 mai, s-a aflat și că 280 de români au fost contaminați în două abatoare din Germania și alți 28 într-un abator neerlandez.
În vreme ce avocatul poporului din România, Renate Weber, a cerut Berlinului detalii despre “condițiile sanitare și de locuit” ale sezonierilor, președintele Senatului, Robert Cazanciuc, a cerut socoteală miniștrilor români ai afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și muncii, Violeta Alexandreu, ca să vadă dacă guvernul poate fi considerat răspunzător pentru aceste contaminări.
LA CROIX (France), 11 mai 2020 – Autor: Manon Pélissier
Traducere: Gabriela Sîrbu
