Recent a izbucnit o dispută între Bulgaria şi Macedonia de Nord care pare a fi de natură lingvistică. La sfârşitul lunii aprilie, când organul competent al Uniunii Europene a aprobat începerea negocierilor pentru integrarea Albaniei şi Macedoniei de Nord, Bulgaria a ataşat un amendament la această decizie. În acest act, Sofia solicită ca în schimbul acordului Bulgariei, Skopje să renunţe la eventualele pretenţii teritoriale şi la afirmaţia că în Bulgaria ar trăi o minoritate naţională macedoneană. Pe lângă aceste cerinţe, bulgarii solicită ca în documentul de aderare să nu fie folosit termenul de „limba macedoneană”, ci doar „limba oficială a republicii”, aşa cum este menţionat şi în tratatul de bună vecinătate semnat între cele două ţări în anul 2017. Când amendamentul a fost dat publicităţii, între cele două state a început un război al declaraţiilor şi de propagandă. Bulgarii argumentează aceste solicitări cu poziţia academiei lor, care susţine că în Macedonia de Nord se vorbeşte un dialect al limbii bulgare. Situaţia seamănă cu relaţia limbii germane vorbită în Germania cu limba germană vorbită în Austria sau Elveţia – spun oficialii bulgari. Politicienii bulgari spun că limba şi identitatea macedoneană a fost inventată de Komintern şi de fostul lider comunist al Iugoslaviei, Iosip Broz Tito. Tot ei susţin că gramatica limbii macedonene a fost stabilită cu 75 de ani în urmă, când în limba bulgară s-au amestecat cuvinte sârbeşti. În opinia bulgarilor istoria Macedoniei de Nord este de fapt istoria Bulgariei, preluată de noul stat artificial creat. În Macedonia de Nord aceste teze sunt respinse cu contraargumente lingvistice şi istorice formulate de cercetătorii lor.
Această dispută lingvistică ar putea părea amuzantă, dacă nu ne-am aminti de războaiele sângeroase din Balcanii de vest în anii ’90, care au pornit tot de la asemenea conflicte identitare. Esenţa problemei şi în acest caz este aceași: grupuri etnice şi regionale pot fi aţâţate cu ușurință unele împotriva celorlalte, chiar şi prin elemente identitare create artificial. În secolul al XIX-lea de exemplu limba sârbo-croată a fost creată „în laborator” din diferite dialecte apropiate ca urmare a unei decizii politice. Noile state naţionale create la sfârşitul secolului trecut au făcut din această limbă artificială patru limbi sine stătătoare. Potrivit unei vechi zicale, diferenţa dintre un dialect şi o limbă este că aceasta din urmă are şi armată, eventual şi flotă militară. Macedonia de Nord are armată şi nu se poate nega că în deceniile care au trecut de la înfiinţare, s-a format o identitate culturală şi istorică a celor care trăiesc acolo. Tot pasiunea creării de istorie a ascuţit disputa dintre Macedonia şi Grecia, care însă până la urmă s-a soluţionat. Prin acordul de la Prespa, Macedonia s-a angajat că nu preia moştenirea Macedoniei antice şi schimbă denumirea ţării în Macedonia de Nord, ceea ce s-a şi întâmplat.
Ce a dus la această dispută bulgaro-macedoneană? Bulgaria este condusă de partidul GERB de orientare centru-dreapta. Pentru obține majoritatea parlamentară, GERB a intrat în coaliţie cu mai multe partide naţionaliste. Principalul program al acestor partide mici este politizarea istoriei, şi la această narativă societatea bulgară este deschisă. Situaţia este oarecum similară în Macedonia de Nord, unde la toamnă o să fie alegeri parlamentare. Partidul naţionalist VMRO-DPMNE, care în anul 2016 a pierdut puterea (iar preşedintele partidului, Nicola Gruevski, acuzat de corupţie a fugit în Ungaria) se pregăteşte să preia guvernarea,. Câştigarea alegerilor este mai importantă pentru VMRO-DPMNE decât integrarea în Uniunea Europeană. În această atmosferă nici socialdemocraţii nu pot evita un discurs mai dur. „Nu vrem să fim membri în Uniunea Europeană dacă nu putem fi macedoni” – a declarat preşedintele Stevo Pendarovski, cel care a câştigat alegerile prezidenţiale de anul trecut în culorile partidului social democrat.
În aceste condiţii, misiunea comisarului pentru extindere, Várhelyi Olivér nu va fi uşoară. Acesta a declarat că vrea să rezolve această problemă pe cale diplomatică, însă nu a dat mai multe detalii.
Székely Ervin
RADOR – 13 mai
