În statul est-european se înregistrează încă noi infectări în căminele de bătrâni. Guvernul pierde tot mai multă susţinere.
Duminică şi luni s-au înregistrat în România 231 de noi infectări, cele mai multe în Suceava. Boala provoacă în continuare multă teamă. Un bărbat de 76 de ani, pozitiv la coronavirus, s-a spânzurat în toaleta unui spital. Noi focare au fost anunţate într-un cămin de persoane cu dizabilităţi şi într-unul de bătrâni.
Un zig-zag permanent. Curba îmbolnăvirilor este în scădere dar numărul cazurilor este încă mare. România se află înainte de toate într-o situaţie dificilă, deoarece zeci de mii de cetăţeni din Italia şi Spania s-au întors în ţară cu virusul în bagaje, iar astfel riscul extinderii epidemiei a fost mult mai mare decât în Europa Centrală.
Starea de urgenţă va trece din 15 mai la o stare de alertă. Însă anumite reglementări stabilite în starea de urgenţă vor rămâne în vigoare, cum ar fi că mall-urile şi restaurantele vor rămâne în continuare închise, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie în transportul public. Vor fi interzise şi concertele, procesiunile şi întâlnirile în masă la manifestările sportive.
Între timp au fost amendaţi în România 300.000 de persoane, pentru că au încălcat regulile legate de pandemie. Statul a încasat din amenzi 120 de milioane de euro. Banii urmează să fie folosiţi pentru sănătate. Economia, mai ales sectorul de construcţii, a fost serios lovită. De aceea statul va recurge la credite în valoare de 4 miliarde euro.
În paralel partidul conservator de guvernământ PNL pierde susţinerea, ajungând la 33% faţă de cele 48% de acum patru luni. Această situaţie modifică şi atitudinea partidelor faţă de noile alegeri.
Pandemia a lovit ţara într-un moment în care lupta politică dintre conservatorii din guvern şi social-democraţi se apropie de punctul culminant. PNL condus de premierul Ludovic Orban dorea cu orice preţ organizarea de alegeri anticipate, idee care nu este uşor de realizat. Între timp lupta pentru putere continuă.
O lovitură pentru social-democraţi a constituit şi decizia CEDO care a stabilit că Laura Codruţa Kövesi a fost revocată în 2018 ilegal din fruntea DNA. Acum Kövesi conduce Parchetul European nou înfiinţat.
Preşedintele României Klaus Iohannis încearcă în condiţiile pandemiei să nu se situeze deasupra partidelor ci, ca de obicei, în favoarea uneia dintre părţi. Recent a afirmat că social-democraţii ar lupta în culise pentru “a ceda Transilvania ungurilor”.
Controversa s-a referit la un proiect de lege adoptat de camera inferioară, care prevedea acordarea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc. Legea nu are oricum nicio şansă de reuşită, deoarece pentru aceasta ar fi nevoie de modificarea Constituţiei. Din acest motiv afirmaţiile lui Iohannis sunt cotate drept motivate politic. Unii critică faptul că şeful statului a încercat să câştige puncte cu cartea “naţională” împotriva minorităţilor.
Iohannis l-a acuzat pe preşedintele PSD Marcel Ciolacu că a încheiat un acord secret cu premierul ungar Viktor Orbán. Acesta a respins acuzaţia. La rândul său, premierul ungar a turnat gaz pe foc şi a postat pe facebook o hartă a Ungariei din perioada monarhiei, când Transilvania şi Croaţia aparţineau Ungariei, ceea ce a provocat critici din partea ambelor ţări vecine.
Între timp, România a intrat într-o fază de reflexie în privinţa măsurilor aplicate în perioada pandemiei. Opoziţia critică măsurile adoptate în perioada stării de urgenţă (din 16 martie). De atunci au fost anulate mai multe pagini de internet care publicau ştiri false despre pandemie.
MAI urmează să stabilească ce intră în categoria ştirilor false, dar detalii privind criteriile care decid acest lucru nu au fost menţionate.
Într-adevăr, în România s-au răspândit ştiri false, cum ar fi planul guvernului de a scăpa de pensionari prin trimiterea lor în lagăre. Conform unei alte ştiri urma ca oamenilor să le fie implantate microchipuri. Autorităţile argumentează că prin anularea acestor ştiri s-a dorit evitarea panicii în rândul populaţiei. La rândul lor, jurnaliştii reclamă că în perioada stării de alertă vor primi mai puţine răspunsuri din partea autorităţilor.
(Autor: Adelheid Wölfl)
Traducerea: Imola Stănescu
https://www.derstandard.at/story/2000117429381/die-corona-kurve-beruhigt-sich-nicht-wirklich-in-rumaenien
Duminică şi luni s-au înregistrat în România 231 de noi infectări, cele mai multe în Suceava. Boala provoacă în continuare multă teamă. Un bărbat de 76 de ani, pozitiv la coronavirus, s-a spânzurat în toaleta unui spital. Noi focare au fost anunţate într-un cămin de persoane cu dizabilităţi şi într-unul de bătrâni.
Un zig-zag permanent. Curba îmbolnăvirilor este în scădere dar numărul cazurilor este încă mare. România se află înainte de toate într-o situaţie dificilă, deoarece zeci de mii de cetăţeni din Italia şi Spania s-au întors în ţară cu virusul în bagaje, iar astfel riscul extinderii epidemiei a fost mult mai mare decât în Europa Centrală.
Starea de urgenţă va trece din 15 mai la o stare de alertă. Însă anumite reglementări stabilite în starea de urgenţă vor rămâne în vigoare, cum ar fi că mall-urile şi restaurantele vor rămâne în continuare închise, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie în transportul public. Vor fi interzise şi concertele, procesiunile şi întâlnirile în masă la manifestările sportive.
Între timp au fost amendaţi în România 300.000 de persoane, pentru că au încălcat regulile legate de pandemie. Statul a încasat din amenzi 120 de milioane de euro. Banii urmează să fie folosiţi pentru sănătate. Economia, mai ales sectorul de construcţii, a fost serios lovită. De aceea statul va recurge la credite în valoare de 4 miliarde euro.
În paralel partidul conservator de guvernământ PNL pierde susţinerea, ajungând la 33% faţă de cele 48% de acum patru luni. Această situaţie modifică şi atitudinea partidelor faţă de noile alegeri.
Pandemia a lovit ţara într-un moment în care lupta politică dintre conservatorii din guvern şi social-democraţi se apropie de punctul culminant. PNL condus de premierul Ludovic Orban dorea cu orice preţ organizarea de alegeri anticipate, idee care nu este uşor de realizat. Între timp lupta pentru putere continuă.
O lovitură pentru social-democraţi a constituit şi decizia CEDO care a stabilit că Laura Codruţa Kövesi a fost revocată în 2018 ilegal din fruntea DNA. Acum Kövesi conduce Parchetul European nou înfiinţat.
Preşedintele României Klaus Iohannis încearcă în condiţiile pandemiei să nu se situeze deasupra partidelor ci, ca de obicei, în favoarea uneia dintre părţi. Recent a afirmat că social-democraţii ar lupta în culise pentru “a ceda Transilvania ungurilor”.
Controversa s-a referit la un proiect de lege adoptat de camera inferioară, care prevedea acordarea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc. Legea nu are oricum nicio şansă de reuşită, deoarece pentru aceasta ar fi nevoie de modificarea Constituţiei. Din acest motiv afirmaţiile lui Iohannis sunt cotate drept motivate politic. Unii critică faptul că şeful statului a încercat să câştige puncte cu cartea “naţională” împotriva minorităţilor.
Iohannis l-a acuzat pe preşedintele PSD Marcel Ciolacu că a încheiat un acord secret cu premierul ungar Viktor Orbán. Acesta a respins acuzaţia. La rândul său, premierul ungar a turnat gaz pe foc şi a postat pe facebook o hartă a Ungariei din perioada monarhiei, când Transilvania şi Croaţia aparţineau Ungariei, ceea ce a provocat critici din partea ambelor ţări vecine.
Între timp, România a intrat într-o fază de reflexie în privinţa măsurilor aplicate în perioada pandemiei. Opoziţia critică măsurile adoptate în perioada stării de urgenţă (din 16 martie). De atunci au fost anulate mai multe pagini de internet care publicau ştiri false despre pandemie.
MAI urmează să stabilească ce intră în categoria ştirilor false, dar detalii privind criteriile care decid acest lucru nu au fost menţionate.
Într-adevăr, în România s-au răspândit ştiri false, cum ar fi planul guvernului de a scăpa de pensionari prin trimiterea lor în lagăre. Conform unei alte ştiri urma ca oamenilor să le fie implantate microchipuri. Autorităţile argumentează că prin anularea acestor ştiri s-a dorit evitarea panicii în rândul populaţiei. La rândul lor, jurnaliştii reclamă că în perioada stării de alertă vor primi mai puţine răspunsuri din partea autorităţilor.
(Autor: Adelheid Wölfl)
Traducerea: Imola Stănescu
https://www.derstandard.at/story/2000117429381/die-corona-kurve-beruhigt-sich-nicht-wirklich-in-rumaenien
