Pandemia de coronavirus rămâne principalul subiect urmărit de presa internațională, cu accent pe cele mai recente evoluții, dar și pe măsurile de relaxare treptată a restricțiilor, adoptate de mai multe țări. În contextul în care numeroase state din Europa anunță o plafonare sau chiar o scădere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19, se întrevede și o deschidere treptată a frontierelor dintre state. De sâmbătă, Berlinul va începe să relaxeze controale la frontierele cu Franța, Elveția și Austria, a declarat ministrul german de interne, Horst Seehofer, citat de Deutsche Welle. „Se vor menține controalele de frontieră însă doar sub forma unor verificări punctuale. În plus, vor fi deschise toate punctele de frontieră, nu doar cele selectate în prezent. Utilizarea unor controale punctuale va ușura trecerea frontierei de către persoanele care fac naveta între țări”. La rândul său, Croația își va deschide granițele pentru turiști străini, într-o primă fază cei din Slovenia și apoi, la mijlocul lunii viitoare, pentru cei din Germania, anunță ministrul croat al Sănătății, într-un interviu pentru postul național de radio și televiziune, HRT. În schimb, Polonia își menține închise granițele până pe 12 iunie, după cum informează ministrul de Interne de la Varșovia. „În timp ce își menține controlul strict al frontierelor, Polonia relaxează o serie de măsuri pe care le-a impus mai devreme. A redeschis centrele de cumpărături, hotelurile, terenurile de joacă în aer liber și a permis grădinițelor să își reia activitatea”, notează Reuters.
În contextul în care unele țări își mențin deocamdată parțial sau total granițele închise și pe fondul incertitudinilor legate de evoluția pandemiei, una dintre problemele importante este legată de salvarea sectorului turistic, după cum observă Financial Times. „Europa nu reușește să cadă de acord în privința modalităților prin care să salveze vacanța de vară. Sectorul turismului și al călătoriilor a primit o lovitură din cauza izolărilor și a interdicțiilor de deplasare”. Una dintre soluțiile luate în calcul este oferirea de vouchere pentru persoanele care nu își pot face vacanța acum,însă voucherele „vor trebui protejate pentru cazul în care emițătorul dă faliment, ele trebuind să fie refinanțate după cel mult un an, dacă nu chiar răscumpărate. În opinia UE, aceste facilități le oferă oamenilor securitatea financiară și încrederea necesară pentru a încheia contracte pe timpul verii” mai arată Financial Times.
În timp ce se vorbește tot mai des de utilizarea tehnologiei, mai exact a unor aplicații pentru identificarea persoanelor infectate cu coronavirus, Europa se confruntă cu o nouă provocare tehnologică și anume implantarea sub pielea mâinii a unor microcipuri pentru diverse operațiuni precum plăți, accesarea telefonului sau a unor aplicații pe internet, descuierea unei uși – scrie Euronews. Ideea se bucură deja de susținere în mai multe țări, precum Italia, Suedia, Marea Britanie, cipul putând fi utilizat și pentru stocarea unor date medicale care uneori se pot dovedi vitale în salvarea pacienților. Specialiști IT consultați de Euronews încearcă să înlăture îngrijorările, dând asigurări că cipul nu permite urmărirea persoanelor, fiind o tehnologie pasivă. Se mai susține că implantarea nu este dureroasă, iar citirea informațiilor nu se poate face decât de la o distanță foarte mică, la fel ca în cazul cardurilor.
Despre efectele pandemiei de coronavirus asupra pieței energetice mondiale scrie ziarul turcesc Sabah, care arată că „Cererea mondială de petrol brut, care la sfârșitul lui 2019 ajunsese la 101 milioane de barili pe zi, ar urma să se diminueze în acest an cu 9,3 milioane de barili din cauza scăderii cererii în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus. Ceea ce înseamnă că economia mondială se va întoarce la nivelul cererii de petrol brut din 2014”. Totodată, mai scrie Sabah, „Scăderea cererii în luna aprilie, când s-au făcut văzute cele mai grave efecte ale pandemiei de coronavirus asupra economiei mondiale, este cea mai abruptă din ultimii 25 de ani, nivelul zilnic fiind calculat la 29 de milioane de barili. Arabia Saudită și Rusia, care înainte de această prăbușire istorică a prețului petrolului au ajuns deseori în situația de ‘a se lua la pumni’ și chiar au jucat ‘ruleta rusească’, au ajuns în scurt timp să regrete și s-au retras în propriile carapace”.
Presa internațională scrie și despre vizita făcută în Israel de secretarul american de Stat, Mike Pompeo, în contextul în care joi urmează să fie învestit noul guvern. Printre temele discutate se află măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus, proiectul privind trecerea sub suveranitatea Israelului a unor așezări din Cisiordania în conformitate cu planul de pace al Administrației Trump din luna ianuarie, dar și aspecte referitoare la China sau Iran, scrie The Times of Israel. După cum arată Le Point, „Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a acuzat Iranul că ‘seamănă teroarea’ în Orientul Mijlociu în ciuda pandemiei de Covid-19”. Vizita responsabilului american are loc în „ajunul învestirii unui guvern de uniune între Benjamin Netanyahu și fostul lui rival Benny Gantz, menit să pună capăt celei mai rele crize politice din istoria Israelului”, mai arată The Times of Israel.
În contextul în care unele țări își mențin deocamdată parțial sau total granițele închise și pe fondul incertitudinilor legate de evoluția pandemiei, una dintre problemele importante este legată de salvarea sectorului turistic, după cum observă Financial Times. „Europa nu reușește să cadă de acord în privința modalităților prin care să salveze vacanța de vară. Sectorul turismului și al călătoriilor a primit o lovitură din cauza izolărilor și a interdicțiilor de deplasare”. Una dintre soluțiile luate în calcul este oferirea de vouchere pentru persoanele care nu își pot face vacanța acum,însă voucherele „vor trebui protejate pentru cazul în care emițătorul dă faliment, ele trebuind să fie refinanțate după cel mult un an, dacă nu chiar răscumpărate. În opinia UE, aceste facilități le oferă oamenilor securitatea financiară și încrederea necesară pentru a încheia contracte pe timpul verii” mai arată Financial Times.
În timp ce se vorbește tot mai des de utilizarea tehnologiei, mai exact a unor aplicații pentru identificarea persoanelor infectate cu coronavirus, Europa se confruntă cu o nouă provocare tehnologică și anume implantarea sub pielea mâinii a unor microcipuri pentru diverse operațiuni precum plăți, accesarea telefonului sau a unor aplicații pe internet, descuierea unei uși – scrie Euronews. Ideea se bucură deja de susținere în mai multe țări, precum Italia, Suedia, Marea Britanie, cipul putând fi utilizat și pentru stocarea unor date medicale care uneori se pot dovedi vitale în salvarea pacienților. Specialiști IT consultați de Euronews încearcă să înlăture îngrijorările, dând asigurări că cipul nu permite urmărirea persoanelor, fiind o tehnologie pasivă. Se mai susține că implantarea nu este dureroasă, iar citirea informațiilor nu se poate face decât de la o distanță foarte mică, la fel ca în cazul cardurilor.
Despre efectele pandemiei de coronavirus asupra pieței energetice mondiale scrie ziarul turcesc Sabah, care arată că „Cererea mondială de petrol brut, care la sfârșitul lui 2019 ajunsese la 101 milioane de barili pe zi, ar urma să se diminueze în acest an cu 9,3 milioane de barili din cauza scăderii cererii în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus. Ceea ce înseamnă că economia mondială se va întoarce la nivelul cererii de petrol brut din 2014”. Totodată, mai scrie Sabah, „Scăderea cererii în luna aprilie, când s-au făcut văzute cele mai grave efecte ale pandemiei de coronavirus asupra economiei mondiale, este cea mai abruptă din ultimii 25 de ani, nivelul zilnic fiind calculat la 29 de milioane de barili. Arabia Saudită și Rusia, care înainte de această prăbușire istorică a prețului petrolului au ajuns deseori în situația de ‘a se lua la pumni’ și chiar au jucat ‘ruleta rusească’, au ajuns în scurt timp să regrete și s-au retras în propriile carapace”.
Presa internațională scrie și despre vizita făcută în Israel de secretarul american de Stat, Mike Pompeo, în contextul în care joi urmează să fie învestit noul guvern. Printre temele discutate se află măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus, proiectul privind trecerea sub suveranitatea Israelului a unor așezări din Cisiordania în conformitate cu planul de pace al Administrației Trump din luna ianuarie, dar și aspecte referitoare la China sau Iran, scrie The Times of Israel. După cum arată Le Point, „Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a acuzat Iranul că ‘seamănă teroarea’ în Orientul Mijlociu în ciuda pandemiei de Covid-19”. Vizita responsabilului american are loc în „ajunul învestirii unui guvern de uniune între Benjamin Netanyahu și fostul lui rival Benny Gantz, menit să pună capăt celei mai rele crize politice din istoria Israelului”, mai arată The Times of Israel.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
