Cauze, simptome și remedii
Considerate ca o prelungire firească a afecțiunilor de primăvară, alergiile de vară dau bătăi de cap din ce în ce mai multor persoane. De fapt, din toate cele patru anotimpuri, trei sunt corelate cu alergiile specifice perioadei. Specialiștii au observat că, din păcate, viața pacienților cu diverse alergii este semnificativ afectată cel puțin opt luni pe an. Chiar dacă, de cele mai multe ori suntem tentați să asociem primăvara cu faza de început a alergiilor, vara nu trebuie nici ea uitată.
Cei mai mulți dintre noi așteptăm venirea sezonului cald cu entuziasm, pentru a ne putea bucura în voie de soare, mare și natură, însă persoanele alergice privesc vara dintr-o cu totul altă perspectivă, mult mai sumbră, întrucât, pentru marea lor majoritate, vara nu înseamnă altceva decât nas înfundat, ochii roșii, mâncărimi și strănut. Alergiile se pot manifesta sub mai multe forme, putând provoca chiar şi boli mai grave. Pe timpul verii persistă majoritatea triggerilor (factori declanșatori) alergenici cu care organismul se confruntă încă din timpul lunilor de primăvară, însă, apar și alți factori mai agresivi. Căldura, umiditatea, praful și poluarea excesivă sunt esențiale pentru întreținerea simptomelor alergiilor, dar, mai ales, pentru agravarea lor. Combinația alergenilor clasici cu modificările climatice pune bazele unor reacții alergice semnificative și adesea foarte neplăcute din punct de vedere al intensității simptomelor. Astfel, este lesne de înțeles motivul pentru care persoanele cu alergii privesc sosirea verii mai degrabă cu teamă decât cu firească bucurie.
Pentru a ne face o idee cât mai clară și exactă despre felul în care putem face față alergiilor, și mai ales a le ține piept, este esențial să cunoaștem cât mai multe despre cauzele, factorii de risc și mecanismul lor de apariție, dar și despre prevenirea lor și modalitățile în care simptomele și disconfortul pot fi diminuate sau controlate.
Ce este alergia?
Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului, ca urmare a intrării în contact cu anumite substanțe din mediul înconjurător. Sistemul imunitar al persoanelor predispuse la alergii tratează aceste substanțe ca fiind străine, astfel că acționează împotriva lor și declanșează un răspuns imun. Acestea sunt, de fapt, inofensive, poartă numele de alergeni și pot ajunge în organism prin inhalare, ingerare sau prin contactul cu pielea. Estimările actuale apreciază că aproximativ 25% din populația globului suferă de o afecțiune alergică și se prognozează că până la jumătatea secolului, 50% din populația globului va suferi de o formă de alergie, conform WAO (Organizația Mondială de Alergologie). Alergia nu este o boală, ci un cumul de simptome cauzate de un răspuns imun disporporţionat al organismului faţă de un stimul, un aşa numit alergen. Varietatea şi intensitatea diferită a simptomelor face foarte dificilă diagnosticarea alergiilor şi ţinerea lor sub control. Conform datelor oficiale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din cinci oameni experimentează cel puţin o dată în viaţă un episod alergic. Alergia apare atunci când sistemul imunitar al unei persoane reacționează la substanțe din mediu inofensive pentru majoritatea oamenilor. Aceştia se numesc alergeni şi pot varia de la polen, praf, insecte, mucegaiuri, animale şi până la alimente sau medicamente.
Cauzele alergiilor de vară
Cea mai importantă cauză de declanșare a reacțiilor alergice este polenul. Ca și în timpul primăverii, acest trigger își menține capacitatea de a determina o reacție improprie din partea organismului, exprimată clinic prin întregul tablou simptomatic al alergiei respective. Polenurile cu risc de alergie sunt cele de copaci (primăvara), cele de iarbă (graminee), în perioda mai-iulie şi polenurile de buruieni (de exemplu, ambrozia/pelinul), ce se manifestă în august-noiembrie. Polenurile acestor plante sunt mici, granulele de polen au diametrul de 10-20 microni şi sunt invizibile pentru ochiul liber. Granulele de polen plutesc în atmosferă în zilele calde de primăvară-toamnă şi în acest fel iau contact cu organismul omului alergic (la nivelul nasului, ochilor, pielii). Pe timpul verii se mai întâlneşte şi alergia la albine/viespi, ce apare după înţepătură şi se manifestă prin urticarie, tumefiere, uneori cu forme foarte severe (şoc anafilactic) ce pot fi mortale. Sezoanele de polenizare diferă în funcție de tipul de plante implicate. Principalele sezoane polenice în România sunt: februarie-mai sezonul polenului de arbori și arbuști (alun, arin, mesteacăn, fag, stejar, frasin, salcie, plop, lemn câinesc); mai-iulie sezonul polenului de graminee sălbatice (golomat, iarba de gazon, păiuș roșu, secară, timoftică, iarba cailor, vițelar, ovascior) și graminee de cultură (grâu, ovăz, orz); iulie-septembrie sezonul polenului de buruieni (măcriș, pelin, patlagină îngustă, iarba pârloagelor, urzică). Trebuie menționat faptul că, în ultimii ani, din cauza fenomenului de încălzire globală, perioadele de polenizare pot dura mai mult decât cele cunoscute clasic. Ca și amănunt, pacienții care se plâng de diferite simptome alergice pe perioada zborului pufului de plop sunt, de fapt, sensibilizați la polenul de graminee, care își au sezonul de polenizare în aceeași perioadă.
Polenul este dispersat în aer, și prin intermediul maselor de aer circulant, în întregul mediu. Plantele produc cantități însemnate de polen, pentru a fi sigure că polenizarea va avea loc, și astfel, ajungem să ne confruntăm cu el pe aproape întreaga perioadă a anului și cam peste tot. Sistemul imunitar, percepând polenul ca pe un invadator străin, eliberează anticorpi – substanțe care identifică și atacă în mod normal bacterii, viruși și alte organisme care cauzează boli. Anticorpii atacă alergenii, ceea ce duce la eliberarea de substanțe chimice, cum ar fi histamina în sânge. Aceste substanțe chimice declanșează secreții nazale abundente, mâncărimi ale ochilor și alte simptome alergice.
Polenul poate călători zeci sau chiar sute de kilometri, afectând un număr foarte crescut de persoane cu teren atopic. Cu cât ne aflăm într-o zonă cu vegetație mai bogată, cu atât disconfortul creat de polen este mai semnificativ. Specialiștii au investigat concentrația polenului din aer și au estimat-o într-un parametru numit „indice de polen”, care poate aprecia concentrația granulelor de polen/metru cub de aer. Polenul este eliberat, de obicei, dimineața, iar concentrația lui în aer atinge un maxim la orele prânzului. Până la sfârșitul primăverii și începutul verii, majoritatea copacilor își încheie procesul de polenizare, însă iarba și florile sunt în plină polenizare. Astfel, chiar dacă scăpăm de copaci, rămân alte și alte componente ale mediului care pot da bătăi de cap persoanelor alergice. Perioade critice din punct de vedere al polenizării și reacutizării alergiilor sunt considerate sfârșitul primăverii, vara în întregime și toamna, în special în prima lună și jumătate. Cele mai periculoase plante din punctul de vedere al alergiilor sunt: pipirigul (rugina), talpa gâștei, pelinul și ambrozia, precum și majoritatea buruienilor care cresc nestingherite pe câmpii.
Ambrozia este una dintre plantele sălbatice (buruieni de câmp) cel mai frecvent implicate în apariția alergiilor, cea mai importantă manifestare a alergiei la ambrozie fiind rinita sezonieră. Ea apare exclusiv în perioada de maximă polenizare și se manifestă în special prin strănut, prurit și congestie nazală sau chiar crize de astm bronșic.
Alte tipuri de alergii
Alergia alimentară – Alimentele cele mai alergizante sunt nucile, piersicile, cireșele, zmeura, bananele, kiwi, pepenii, morcovii, patrunjelul, crustaceele, ouale, laptele, peștele. Reacțiile alergice la fructele de sezon pot apărea oricând, iar pentru unii oameni, fructele și legumele de vară pot fi oricum, numai delicioase și suculente, nu. Oamenii care sunt alergici la anumite polenuri pot suferi o reacție încrucișată, după ce mănâncă anumite alimente, cum ar fi pepeni, mere și țelină. Condiția aceasta este cunoscută sub numele de „sindrom de alergie orală”, iar simptomele includ prurit, furnicături sau umflarea gurii. Spre deosebire de reacțiile grave care pot apărea de la alergiile alimentare, sindromul alergiei orale rareori pune viața în pericol. Persoanele alergice trebuie să evite consumul alimentelor cu probleme.
Alergia la insecte – Insectele, precum albinele, viespile, bondarii, țânțarii, sunt mult mai activi în timpul lunilor de vară, înțepătura lor putând provoca reacții alergice. Alergiile provoacă dureri localizate, mâncărimi, simptome severe, inclusiv urticarie, și dificultăți de respirație. Alergiile de la înțepăturile insectelor pot fi tratate și sunt vindecabile. Înțepăturile de insecte sunt bine-cunoscute ca alergeni, putând duce la o reacție severă cunoscută sub numele de „anafilaxie”. Albinele, viespile și bondarii sunt cei mai activi spre sfârșitul verii către toamnă. Cel mai bun mod de a evita înțeparea este de a evita toate insectele. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să umblați în picioarele goale unde există insecte sau să beți dintr-o doză deschisă, în care poate s-au strecurat insecte. Ar trebui să evitați, de asemenea, purtarea unui parfum care miroase dulce și îmbrăcămintea viu colorată sau cu motive florale.
Alergia la fum – Expunerea la fumul de la diferite surse, cum ar fi grătare și focuri de tabără este, de asemenea, periculoasă pe timpul verii pentru cei care suferă de alergii, întrucât fumul provoacă iritații ale ochilor. Persoanele care sufera de astm au, de regulă, nasul și ochii sensibili, tocmai de aceea trebuie să evite pe cât posibil expunerea la fumul de grătar sau focuri de tabără.
Alergia la mucegai – Mucegaiul din natură este un alt inculpat. Există mai multe tipuri de mucegai, dar numai câteva pot declanșa alergii. Acesta poate declanșa, de asemenea, astm bronșic. Numărul de spori de mucegai poate crește în zilele umede. Există și mucegai de interior, iar pentru acesta poți lua măsuri de a scăpa de orice pic de umezeală din casă, cum ar fi repararea scurgerilor și folosirea dezumidificatoarelor.
Alergia la soare – O persoană din zece se poate confrunta vara cu o alergie usturătoare, la propriu. Reacțiile fotoalergice provocate și agravate de soare apar pe zonele expuse sub forma unor pete mari înroșite, asemănătoare arsurilor solare, pe suprafața cărora își fac apariția bășicuțe însoțite de mâncărimi. Alergia la soare este mai frecventă în rîndul femeilor (raportul fiind de nouă cazuri la femei contra unui caz la bărbați) cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani. Reacții fotoalergice pot apărea și din cauza unor produse cosmetice sau parfumuri. Conservanții, uleiurile esențiale, excipienții din cosmetice și parfumuri, în contact cu lumina soarelui, duc la apariția unor pete maronii pe zonele expuse (gât, față, brațe).
Alergia provocată de cosmetice și tatuaje – Tatuajele temporare efectuate cu henna, un fel de cerneală neagră, se estompează în doar câteva săptămâni, însă acest amestec este obținut dintr-o concentrație mare de coloranți. Acești coloranți sunt responsabili de apariția unor reacții alergice grave. Cea mai periculoasă este o substanță numită „para-fenilen-diamin”, care se găsește și în farduri de culoare închisă, mascara, creioane dermatograf, vopsea de păr. Simptomele alergiei provocate de henna apar după câteva zile de la contactul cu colorantul respectiv și includ: roșeață, mâncărimi și pustule (bubițe cu puroi). Reacțiile se pot limita la zona tatuajului, la zona înconjurătoare sau erupția se poate răspândi pe tot corpul. În aceste cazuri este necesară prezentarea la medicul dermatolog pentru instituirea tratamentului.
Ca și cum alergenii prezenți în aer nu ar fi de-ajuns, poluarea și condițiile atmosferice variabile nu fac decât să agraveze această condiție. Unul dintre cei mai importanți poluanți poate fi și ozonul, care se formează în atmosferă printr-o combinație de raze ultraviolete, oxid nitric și hidrocarburi ale gazelor de eșapament. Radiațiile ultraviolete intense din timpul verii, asociate vânturilor calme pot favoriza apariția unor nori groși de ozon deasupra orașelor și a zonelor industriale. Studiile au demonstrat că ozonul, precum și alți poluanți din aer, intensifică și cresc frecvența de apariție a episoadelor alergice și a crizelor de astm. Ozonul poate influența și evoluția pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cu bronșita.
Deși majoritatea alergenilor verii se găsesc în mediul înconjurător, în aer liber, pericolele pândesc și în casă. Diverși fungi sau paraziți pot să se dezvolte în diverse zone mai întunecate ale casei, în special dacă sunt mai umede și ferite de razele soarelui: pivnițe, beciuri, băi. Sporii fungilor sunt aeropurtați și pot să ajungă în toată casa, mai ales dacă exista un sistem de ventilație care să permită sau chiar să favorizeze acest fapt. Folosirea intensă a aerului condiționat sau a ventilatoarelor în timpul zilelor toride de vară nu face altceva decât să stimuleze vehicularea alergenilor în toată casa.
Acarienii pot fi și ei răspunzători de reacțiile alergice. Aceștia reprezintă, de fapt, niște microorganisme invizibile cu ochiul liber, dar care pot fi examinate la microscop, și care se găsesc în praf, pe fulgii păsărilor sau în blana animalelor. Având în vedere că dezvoltarea lor este influențată pozitiv de temperaturile și umiditatea din timpul verii, populația de acarieni din lunile călduroase crește semnificativ. Se pot aglomera în perne, lenjerie, cusăturile cearceafurilor, ale păturilor, în covoarele neaspirate și la colțurile pereților. Reziduurile lor pot contamina nu doar solul ci și aerul, și pot ajunge în contact cu pielea, tractul respirator (căile respiratorii superioare), declanșând simptomele clasice alergiilor: wheezing, strănut și rinoree. Lista alergenilor este însă mult mai lungă, putând conține numeroase medicamente, alimente, aditivi chimici, latex, iar uneori chiar și cele mai nevinovate elemente înconjurătoare pot fi incriminate de apariția unei reacții alergice.
Autor: Alina Andrei, RADOR
http://draxe.com/seasonal-allergy-symptoms/ https://www.uchicagomedicine.org/forefront/health-and-wellness-articles/how-to-deal-with-spring-and-summer-allergies https://www.romaniatv.net/ce-sunt-alergiile-de-vara-si-cum-pot-fi-tratate-vezi-sfaturile-specialistului_83637.html http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/cum-sa-facem-fata-alergiilor-verii_4838 https://www.totuldespremame.ro/tu-mama/sanatatea-familiei/alergiile-de-vara https://www.gds.ro/Actualitate/2019-07-08/alergii-de-vara-cauze-si-masuri-sa-reduci-simptomele/
https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/tratamente-naturiste-pentru-simptomele-alergiilor-de-primavara-716168
https://www.houzz.com/magazine/got-allergies-9-plants-to-avoid-and-what-to-grow-instead-stsetivw-vs~83490007
