Simptomele alergiilor de vară
Simptomele alergiilor la polenuri depind de dimensiunile particulelor: particulele mici sau cele care se pot dizolva în secrețiile tractului respirator pot ajunge în arborele bronșic, declanșând mai frecvent crize de astm, în timp ce particulele mari rămân în căile respiratorii superioare sau la nivel ocular, determinând simptomele specifice alergiilor. Alergenii aeropurtați sunt și ei capabili să declanșeze simptome alergice, însă mai ales crize de astm bronșic.
Alergiile au diferite forme de manifestare în funcţie de organul afectat. Se pot manifesta ca rinite (nas curgând, strănuturi repetate, mâncărime, dificultate de respiraţie etc), frecvent rinitele alergice manifestându-se ca „răceli” fără febră, sub formă de conjunctivită (înroșirea și umflarea ochilor) sau astm bronşic.
La nivelul pielii poate apărea urticaria (leziuni roşii, denivelate, caracterizate printr-o mâncărime intensă a pielii, ce apar şi dispar) sau pot apărea tumefieri importante. Din păcate, există şi o formă severă de alergie, numită „şoc anafilactic”, în care starea bolnavului se înrăutățește vizibil, acesta nemaiputând să stea în picioare și având senzaţia de moarte iminentă. În unele situaţii, mai grave, acest şoc anafilactic poate duce chiar și la deces. Potrivit alergologilor, „unele dintre alergii sunt boli cronice, ce invalidează viaţa normală”.
Șocul anafilactic este complicația de care medicii se tem cel mai mult când vine vorba de înțepăturile de insecte. Evoluția acestuia este rapidă și, în lipsa unui tratament adecvat, poate duce la moartea pacientului prin asfixie și soc generalizat. Șocul anafilactic este o importantă urgență medicală ce trebuie tratată cu maximă seriozitate din partea pacientului, care are obligația de a se prezenta imediat la medic, dacă după ce a fost înțepat de o insectă apar amețeli, grețuri, wheezing (respirație șuierătoare) și dificultăți de respirație (dispnee). Specialiștii avertizează că dacă există o alergie la ambrozie, sunt foarte mari șanse să existe alergii și la multe alte plante de câmp și cereale, sau chiar la fructe precum pepene galben, pepene roșu, banane.
Alte boli pot determina agravări severe (de exemplu, astmul) şi obligă la consult medical de urgenţă, chiar internare şi uneori spitalizări în secţii de terapie intensivă. Unele forme severe pot duce la deces (astmul, şocul anafilactic). Urticariile sunt neplăcute, obligând pacienţii la izolare (atunci când pacienţii sunt desfiguraţi de erupţiile de la nivelul feţei şi al corpului). Alte forme de alergii obligă la schimbarea obiceiurilor alimentare ale întregii familii (unde există bolnavi cu alergie alimentară).
Simptomele cele mai frecvente pentru aceste afecțiuni sunt: rinoree apoasă (scurgeri apoase din nas), prurit nazal (mâncărime în interiorul nasului), strănuturi în salve, obstrucție nazală (senzație de nas înfundat) – specifice pentru rinita alergică sezonieră (sau „febra fânului”); prurit ocular (mâncărimea ochilor), lăcrimare, eritem/hiperemie conjunctivală (ochii roșii), edem conjunctival (pleoape umflate) – specifice pentru conjunctivita alergică; dispnee (senzație de sufocare), tuse seacă, wheezing (respirație șuierătoare), senzație de constricție toracică – specifice pentru astmul alergic. O parte dintre pacienți mai pot acuza diminuarea sau lipsa mirosului (hiposmie/anosmie), mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) și la nivelul urechii sau durere de cap (cefalee), oboseală și tulburări de somn, modificări de dispoziție și iritabilitate. Simptomele alergice nu dispar până nu dispare și polenul din aer, persoanele afectate de alergiile sezoniere confruntându-se cu aceleași probleme sezon de sezon. În cazul alergiilor la polen, mucegai sau alte substanțe din aer, simptomele apar de regulă la nivelul nasului, plămânilor și al ochilor. Alergiile alimentare, pe de altă parte, afectează mai frecvent cavitatea bucală, stomacul și cauzeaza iritații cutanate.
Reacțiile alergice la înțepăturile de insecte, în special la cele veninoase, sunt cel mai adesea reduse, și apar acolo unde a fost înțepătura. Reacția se caracterizează prin tumefacție (umflătură), eritem local (înroșire a pielii) și prin prurit (mâncărime), mai mult sau mai puțin intens. După o primă înțepătură, pacienții trebuie să fie foarte atenți, întrucât se pare că în 60% din cazuri, următoarele contacte cu substanța respectivă vor avea o simptomatologie mult mai agresivă.
Riscul de a suferi de unele simptome de alergie sezonieră crește dramatic pe fondul altor probleme medicale, stresul, devierea de sept, polipii nazali, traume sau boli recente, sarcina și chiar alergiile alimentare mărind considerabil acest risc. Aceste condiții medicale, dar și altele, pot afecta negativ funcționarea sistemului imunitar. Un sistem imunitar puternic este cheia în combaterea alergiilor sezoniere. Stresul joacă un rol important pentru sistemul imunitar, iar stresul netratat poate declanșa simptome alergice. Femeile însărcinate, chiar și cele care nu au suferit niciodată de alergii, sunt mai predispuse la simptome alergice. De fapt, o femeie dintr-o sută suferă de astm în timpul sarcinii și mult mai multe, de alergii sezoniere. La copii, efectele secundare includ coșmaruri, hiperexcitabilitate, stomac deranjat și afectarea funcției cognitive.
Diagnosticarea alergiilor de vară
În cazul în care reacția conjunctivală (hiperlăcrimația, eritemul conjuctival) sau simptomele nazale afectează mult calitatea vieții, cel mai bine ar fi ca pacienții să se prezinte la medic în vederea diagnosticării și tratării corespunzătoare a alergiei de vară. Consultul de specialitate presupune realizarea unei anamneze detaliate, în care să se stabilească simptomele, intensitatea și evoluția lor, precum și contextul apariției.
Important este ca pacientul să precizeze dacă are și alte alergii (la produse alimentare, substanțe chimice, farduri, produse cosmetice și multe altele) sau alte boli sistemice. Investigarea unei posibile alergii presupune efectuarea unor teste speciale în care o cantitate foarte redusă de alergeni slabi este injectată intradermic. Majoritatea injecțiilor se fac în pielea brațului sau pe spate. Cantitatea injectată este redusă, însă suficientă pentru a declanșa o reacție locală, în cazul în care există un teren atopic care să favorizeze alergia. Dacă pacientul este alergic, în zona respectiva va apărea o erupție specifică, pe care specialistul o poate cuantifica și astfel poate stabili dacă există sau nu risc de alergie. În prezent pot fi testate aproape toate tipurile de alergeni. Astfel de teste se realizează foarte usor, disconfortul fiind minim pentru pacient. Rezultatul apare în 15-20 de minute, în funcţie de responsivitatea organismului.
Alte teste disponibile în acest moment sunt testele sangvine, care constau în recoltarea unei cantități foarte reduse de sânge și analizarea ei în scopul determinării prezenței în sânge a anticorpilor secretați de organism împortiva alergenilor. Cel mai utilizat astfel de test este cel de radioimunoabsorbție. Prin acest test se poate stabili și dacă pacientul este sau nu alergic la veninul albinelor sau viespilor, însă rezultatele sale pot fi adesea fals pozitive. Pentru a se determina existența unei alergii la veninul insectelor, se pot realiza teste tegumentare ce constau în zgârierea ușoară a suprafeței pielii cu un ac cu extract uscat de venin de albine. Rezultatele sale sunt mult mai exacte. Astfel de teste nu se realizează, însă, decât la cererea pacienților, de cele mai multe ori alergia la venin fiind recunoscută doar după ce s-a produs înțepătura în mod natural.
Diagnosticarea acestui tip de afecțiuni este realizată de medicul specialist alergolog în ambulatoriul de specialitate sau în spital. Primul pas îl reprezintă vizita la medicul de familie pentru evaluarea primară a pacientului și evaluarea oportunității trimiterii la medicul specialist. Examenul de specialitate constă în ancheta alergologică (determinarea din istoricul bolnavului a potențialelor alergene implicate), testarea cutanată alergologică prick cu diverse extracte alergenice (Halcis, Stallergenes), teste in vitro pentru determinarea anticorpilor IgE specifici atunci când, din varii cauze, testarea cutanată alergologică nu este fezabilă și, în funcție de localizarea specifică, examen de specialitate ORL, oftalmologic și spirometrie.
Autor: Alina Andrei, RADOR
http://draxe.com/seasonal-allergy-symptoms/ https://www.uchicagomedicine.org/forefront/health-and-wellness-articles/how-to-deal-with-spring-and-summer-allergies https://www.romaniatv.net/ce-sunt-alergiile-de-vara-si-cum-pot-fi-tratate-vezi-sfaturile-specialistului_83637.html http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/cum-sa-facem-fata-alergiilor-verii_4838 https://www.totuldespremame.ro/tu-mama/sanatatea-familiei/alergiile-de-vara https://www.gds.ro/Actualitate/2019-07-08/alergii-de-vara-cauze-si-masuri-sa-reduci-simptomele/
https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/tratamente-naturiste-pentru-simptomele-alergiilor-de-primavara-716168
https://www.houzz.com/magazine/got-allergies-9-plants-to-avoid-and-what-to-grow-instead-stsetivw-vs~83490007
