În timp ce țările încep să ridice restricțiile impuse pentru a încerca să reducă impactul epidemiei de corovanirus asupra economiilor lor, Organizația Mondială a Sănătății a transmis un mesaj alarmant, preluat de Le Figaro. S-ar putea ca noul coronavirus să nu dispară niciodată și să devină o boală cu care umanitatea va trebui să învețe să trăiască, a avertizat OMS, menţionată de ziarul francez. Totodată, OMS îndeamnă guvernele să nu lase garda jos, subliniind că toată lumea ar trebui să se pregătească, nu să sărbătorească, deoarece ar putea urma un al doilea val, asociat cu gripa sezonieră, atenționează Euronews.
În același timp, mai mulţi înalți oficiali și experți în sănătate din China și 17 țări din Europa Centrală și de Est au participat recent la o videoconferință pentru a face schimb de informații despre lupta împotriva noului coronavirus și pentru a lansa un răspuns internațional coordonat la situațiile de urgență la nivel mondial, relatează Ansa. La conferință, reprezentantul Românei a declarat că lupta împotriva acestui virus necesită, pe lângă solidaritatea și angajamentul tuturor țărilor, un efort de consolidare a sistemelor publice de sănătate și de atenuare a impactului socio-economic al epidemiei, reține Ansa.
Proteste față de restricțiile impuse pe fondul pandemiei au avut loc în mai multe ţări, notează Le Monde. Mii de persoane au demonstrat în Franța, dar și în mai multe orașe din Germania, unde unii au mers până la a revendica dreptul de a fi contaminați sau au avertizat asupra riscului instaurării unei dictaturi în țară, detaliază ziarul francez. În același timp, la demonstraţiile anti-interdicţii de la Londra, au fost operate arestări, informează ABC News. Și la Bucureşti a avut loc o acţiune de protest faţă de restricţiile introduse din cauza coronavirusului, adaugă Tass, menționând că participanţii au cerut dovezi ale existenţei coronavirusului şi ale datelor publicate cu privire la decese şi la cazurile de infectare.
Cu și fără proteste, Europa iese din carantină, dar persistă întrebarea: a avut Suedia dreptate? – titrează The Guardian. Stockholmul a riscat cu răspunsul său la pandemie, dar nici economia sa și nici sistemul medical nu au intrat în colaps, în timp ce ONU avertizează că lumea poate pierde patru ani de creștere economică, cu un cost total de 8,5 trilioane de dolari, iar foametea și alte boli se vor amplifica mult, semnalează The Guardian. Într-o lume plină de alimente, coronavirusul îi îngenunchează pe cei mai săraci, atenționează La Repubblica. Programul Alimentar Global a avertizat că peste 35 de țări s-ar putea confrunta cu foametea până la sfârșitul anului şi 130 de milioane de persoane ar putea ajunge în pragul înfometării, notează La Repubblica.
Riposta economică a României la COVID-19 a fost slabă, titrează Emerging Europe și continuă: Pandemia de coronavirus a creat un cadru global în care guvernele pot veni în sprijinul companiilor și al oamenilor și, deși are posibilitatea de a interveni grație programelor și politicilor UE, România fie nu acționează deloc, fie o face extrem de lent și de superficial. Contextul acestei pandemii ar fi putut oferi șansa de a recupera o parte din marele decalaj existent între România și alte state membre ale ale UE, mai dezvoltate, dar România nu a avut curajul, inspirația și, poate, interesul de a lua decizii dificile pentru a putea ca, în sfârșit, să sprijine niște domenii cruciale pentru un stat european – apreciază Emerging Europe.
Cum vor arăta antisemitismul și sionismul după coronavirus, se întreabă Jerusalem Post şi răspunde: „Ca rezultat al pandemiei de coronavirus și al crizelor sanitară și economică pe care le generează, valorile din cele mai avansate țări occidentale pot pivota către supraviețuirea materială, îndepărtându-se de valorile „post-materialiste” cum ar fi drepturile omului și exprimarea propriilor orientări. O astfel de mutație ar putea avea implicații complexe pentru poporul evreu, generând mai mult antisemitism, pe de o parte, sau un sprijin sporit pentru Israel, pe de altă parte, opinează ziarul israelian şi, într-o astfel de realitate va fi de o importanță vitală menținerea dialogului și a liniilor de comunicare deschise între Israel și comunitățile afectate din diaspora, crede cotidianul de la Ierusalim.
(Cristina Zaharia)
