Organizaţia Mondială a Sănătăţii a aprobat o investigaţie globală independentă cu privire la răspunsul la criza coronavirusului, anunţă Deutsche Welle, adăugând că rezoluţia, iniţiată de Uniunea Europeană, nu s-a lovit de opoziţia niciunuia dintre cele 194 de state membre ale organizaţiei. Totuşi, Adunarea Generală a organizaţiei nu a stabilit încă o perioadă-cadru pentru această investigaţie, subliniind că în situaţia actuală prioritatea este managementul crizei sanitare. În rest, reuniunea a fost marcată de disputa dintre Statele Unite şi China, observă New York Times, explicând că gestul preşedintelui chinez de a promite un ajutor de 2 miliarde de euro pentru combaterea coronavirusului a fost criticat de Statele Unite ca o încercare a Beijingului de a evita o verificare a modului în care China a gestionat pericolul coronavirusului. În plus, potrivit Washington Post, preşedintele Donald Trump a atacat Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru că a menajat China şi a ameninţat că va suspenda contribuţia americană şi va părăsi organizaţia, dacă în termen de 30 de zile, aceasta nu va întreprinde “îmbunătățiri” majore. Acuzaţiile reciproce cu privire la pandemia de coronavirus au realimentat tensiunile dintre Statele Unite şi China, remarcă CNN, avertizând că reizbucnirea războiului comercial între cele două părţi este ultimul lucru de care economia globală are nevoie acum.
La nivel european, planul de relansare propus luni de Angela Merkel şi Emmanuel Macron, în valoare de 500 de miliarde de euro, prin finanţări contractate în numele Uniunii Europene, este întâmpinat deopotrivă cu entuziasm şi cu critici. „Un pas istoric al Franței, Germaniei și al Uniunii Europene”, consideră ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, explicând că acest demers are două consecinţe majore: „pentru prima dată vom putea susține redresarea în țările cele mai afectate de criza Covid-19, evitând astfel creșterea divergențelor între țările membre”, iar în plan politic, „Franța și Germania îşi reafirmă puternic dorinţa ca în centrul construcţiei europene să se afle solidaritatea între state”, notează Rai News. Însă, după cum observă Les Echos, în timp ce ţările din sud, precum Italia şi Spania, aplaudă ideea ca pe un „prim pas important”, ţările din nord, precum Austria şi Ţările de Jos, se opun, temându-se de o mutualizare a datoriilor. De altfel, Angela Merkel primeşte critici vehemente şi în propria ţară, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung avertizează într-un editorial că Germania, cea mai mare economie a Europei, va fi cea care va contribui cel mai mult la acest pachet de susţinere dacă, în cele din urmă, planul franco-german va fi adoptat de cei 27 de membri UE.
Repornirea turismului rămâne de asemenea o preocupare la nivel european, fiind tema centrală a videoconferinţei cvadrilaterale desfăşurate între Grecia, Bulgaria, România şi Serbia, după cum remarcă Efimerida ton Syntakton. Cotidianul grec notează că accentul a fost pus în mod deosebit pe ridicarea reciprocă a măsurilor restrictive ce au fost luate pe fondul crizei coronavirusului, pentru a facilita reluarea călătoriilor oamenilor de afaceri, lucrătorilor şi turiştilor. Premierul grec, citat de To Vima, a ţinut chiar să sublinieze că ţara sa îi aşteaptă şi anul acesta pe turiştii din ţările balcanice, aşa cum se întâmplă în fiecare an. Dornic de revigorarea turismului se arată şi premierul bulgar, care, potrivit Mediapool, a anunţat ridicarea carantinei de la 1 iunie pentru călătoriile înspre şi dinspre Grecia şi Serbia şi şi-a exprimat speranţa că acest lucru va fi valabil şi pentru România, dacă Parlamentul României îşi va da acordul. Borisov a mai spus că se așteaptă ca de la 1 iunie să se redeschidă şi toate restaurantele din Bulgaria, inclusiv cele de interior. Potrivit publicaţiei sârbe Blic, libera circulaţie dintre Grecia, Bulgaria şi Serbia va fi posibilă pe baza unor declaraţii în care călătorii vor declara că nu au simptome, că nu au fost în carantină în țara lor, că sunt de acord să călătorească pe propriul risc, lăsându-şi totodată datele de contact la graniță. Grecia, de altfel, se pare că a renunţat la mult vehiculata obligativitate a unui test pentru coronavirus pe care turiştii ar fi trebuit să-l efectueze cu 72 de ore înainte de sosirea în Grecia, după cum notează ziarul Kathimerini, citând surse guvernamentale.
Încheiem cu un articol laudativ la adresa Uzinei de automobile Dacia, publicat de cotidianul italian La Repubblica. „De la un model unic, la o gamă completă și diversificată cu 6,5 milioane de clienți: din 2005 până astăzi, Dacia a suferit o metamorfoză și a revoluționat sectorul auto. Redescoperim o poveste de succes de 15 ani, de la comercializarea berlinei Logan în Europa, până la showcar-ul Spring, 100% electric”, scrie La Reppublica şi conchide: „Graţie popularităţii sale, Dacia poate conta acum pe o comunitate activă de clienți și fani, fiind astăzi, al optulea brand ca vânzări preferat de persoane private din Europa”.
Carolina Ciulu, RADOR
