Se prefigurează tensionarea relaţiei dintre UE şi Israel, însă nici în cadrul comunităţii europene nu există un consens. Austria şi Ungaria au blocat o declaraţie prin care statul Israel este avertizat în acest sens.
După trei ani de aşteptare, anul acesta, la data de 28 ianuarie preşedintele american Donald Trump și-a prezentat planul său de pace pentru Orientul Apropiat. Documentul a fost elaborat sub coordonarea ginerelui preşedintelui Jared Kushner şi vizează soluţionarea conflictului israeliano-palestinian pornind de la recunoaşterea a două state (cel israelian şi cel palestinian). Statul palestinian s-ar compune din teritorii dispersate, care ar fi legate între ele prin pasaje subterane şi poduri. Planul consideră totodată coloniile israeliene construite pe teritorii palestiniene ca fiind părţi ale statului Israel şi i-ar permite acestuia să-şi extindă suveranitatea în Valea Iordanului. Anexarea acestor teritorii însă este respinsă cu vehemenţă de partea palestiniană şi de o parte a lumii arabe. Totodată, palestinienii nu sunt de acord cu faptul ca statul Israel să aibă capitala la Ierusalim, iar statul Palestinian într-un cartier periferic al Ierusalimului.
Benjamin Netanyahu a pus în centrul campaniei sale electorale planul de pace american şi anexarea Văii Iordanului, care figurează şi în programul noului guvern Netanyahu – Ganz. Potrivit documentului până la data de 15 iulie Israel va anexa Valea Iordanului. Viceprim-ministrul şi ministrul apărării, Beni Ganz – care peste 18 luni va deveni premier conform acordului de coaliţie – şi ministrul de externe Gabi Askenazi au rezerve faţă de acest plan, dar Netanyahu şi aliaţii săi din partidele de dreapta vor ca anexarea să se realizeze cât mai repede. Aceştia se tem că în cazul în care Donald Trump ar pierde alegerile din noiembrie, atunci Joe Biden nu ar mai insista pentru realizarea planului de pace pe care Trump l-a numit „acordul secolului”. Ganz şi Askenazi însă propun o mai mare prudenţă pentru că se tem că prin anexarea Văii Iordanului Israel ar putea să piardă şi puţinii susţinători din zonă, cum sunt Iordania şi Egipt, nemaivorbind de faptul că acest pas ar putea să atragă sancţiuni din partea Uniunii Europene.
Situaţia a devenit şi mai complicată după vizita ministrului de externe american Mike Pompeo în Israel la data de 13 mai. Atunci şeful diplomaţiei americane a cerut ca în schimbul sprijinirii planului de pace, Israel să-și revizuiască acordurile economice cu China, care în acest moment se află în faza de negociere. Uniunea Europeană a semnalat îngrijorările în legătură cu acest proiect imediat după ce a fost dat publicităţii, şi acestea au fost confirmate şi pentru noul guvern Netanyahu – Ganz. Marţi UE a somat guvernul israelian să se abţină de la ocuparea unilatertală a coloniilor din Cisiordania şi să respecte dreptul internaţional. Deşi documentul nu a fost semnat de către Austria şi Ungaria, care au uzat de dreptul lor de veto, înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell l-a dat publicităţii, susţinând că toate celelalte state membre au semnat declaraţia. Documentul în cauză atenţionează Israelul că dacă anexează partea vestică a Văii Iordanului, atunci UE va considera că gestul echivalează cu anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014. Acest lucru înseamnă că Israel trebuie să se aştepte la sancţiuni economice. Bruxelles-ul însă speră că până în 15 iulie va reuşi să convingă statul Israel să renunţe la acest plan. La solicitarea cotidianului maghiar Népszava Ministerul de Externe şi Comerţ Exterior al Ungariei a explicat că a refuzat semnarea declaraţiei, deoarece nu e de acord ca în primul mesaj adresat noului guvern Netanyahu – Ganz Uniunea Europeană să formuleze critici, în loc să dea un semnal pozitiv, iar Israel este un partener strategic al Ungariei. Totodată, guvernul maghiar consideră regretabil faptul că Josep Borrell a dat publicităţii declaraţia care nu a fost adoptată, şi acest lucru ridică probleme juridice şi diplomatice. Ministerul mai a adăugat că Ungaria este interesată în soluţionarea prin tratative a conflictului israeliano-palestinian. Cotidianul budapestan menţionează că acesta a fost al şaselea caz când Ungaria a uzat de dreptul său de veto atunci când UE dorea să adopte declaraţii în legătură cu Israel, şi nu acesta este prima dată când Bruxelles-ul desconsideră veto-ul Ungariei şi dă publicităţii declaraţia.
Székely Ervin, Rador
