Pandemia de coronavirus rămâne principalul subiect urmărit de presa internațională, cu accent pe cele mai recente evoluții dar și pe măsurile de relaxare treptată a restricțiilor, anunțate de mai multe țări. Peste 5,3 milioane de infecții la nivel mondial și 342.000 de morți din cauza coronavirusului, sintetizează presa italiană situația în acest moment. ANSA scrie că „Noutatea este că pandemia ia o altă direcție, virând spre sudul lumii, cu o creștere record în Brazilia, ceea ce face din America Latină noul epicentru. Intensitatea crește, de asemenea, în Africa, în timp ce în China, unde a început totul, pentru prima dată nu s-a înregistrat nicio nouă infecție. Europa, în proces de redresare lentă, a trecut totuși pragul de 2 milioane de cazuri pozitive”. În regiunea italiană Lombardia, grav afectată de pandemie, nu s-a înregistrat niciun deces în ultimele 24 de ore, pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, relatează La Repubblica.
Într-un interviu acordat postului de radio RAC-1 din Barcelona, directoarea pentru sănătate publică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a afirmat că modelele cu care se lucrează elimină tot mai mult posibilitatea apariției unui al doilea val major de coronavirus. Citată de Agenția spaniolă EFE, Maria Neira a declarat că lumea trece printr-o fază „critică” de eliminare a restricțiilor și a cerut să nu se ajungă la o relaxare excesivă, următoarele săptămâni fiind cruciale pentru evoluția ulterioară a pandemiei.
În timp ce Muntenegru declară că nu mai înregistrează niciun caz de coronavirus, „Europa emergentă culege roadele politicii stricte de carantină”, scrie publicația britanică Emerging Europe. Măsurile de relaxare luate de unele state central și est-europene „confirmă faptul că viața revine treptat la normal într-o regiune care, punând în aplicare proceduri stricte de izolare atunci când numărul cazurilor de Covid-19 era relativ mic, a făcut față admirabil celei mai mari crize globale de sănătate din ultimii 50 de ani”.
În contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să relanseze economia după perioada coronavirusului și propune un „plan verde” de redresare, opt țări europene au îndemnat forul comunitar să includă gazele naturale în finanțarea viitoare. Potrivit Reuters, „Comisia Europeană își va prezenta miercuri propunerea de un trilion de euro pentru următorul buget UE, alături de un Fond de Refacere după coronavirus, în vederea mobilizării de investiții în conformitate cu obiectivele ei climatice. Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia au cerut ca următoarea finanțare să nu excludă proiectele pe bază de gaze”, pe fondul menținerii unor presiuni asupra Comisiei pentru a reduce sumele alocate combustibililor fosili.
Deși s-a numărat printre primele țări care au început să relaxeze măsurile de protecție pentru a da o gură de oxigen economiei, Germania anunță că intră în recesiune tehnică, pe fondul scăderii investițiilor, a consumului și a exportului. „Economia Germaniei înregistrează cea mai mare contracție de la criza financiară din 2008”, scrie La Stampa și precizează că „În primul trimestru al anului 2020, PIB-ul german a scăzut cu 2,2% față de cele trei luni anterioare. Consumul a scăzut cu 3,2% față de al patrulea trimestru din anul 2019, iar exporturile cu 3,1%”.
„Cum ar putea afecta coronavirusul cheltuielile UE pentru apărare”, se întreabă EUObserver, în contextul estimărilor potrivit cărora economia comunitară se va contracta cu șapte procente în acest an. „Având în vedere că situația din așa-zisa zonă MENA, formată din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, se agravează, China se impune tot mai mult, Federația Rusă își lărgește zona de influență, iar pericolul unei crize datorate schimbării climei este în creștere, UE trebuie să dispună de un sistem de apărare funcțional” – detaliază observatorul european. Concluzia ar fi că „Raționalizarea cheltuielilor prin europenizarea sistemelor de apărare pare mai potrivită decât o reducere a bugetelor la nivel de stat”, întrucât „În fiecare an, se pierd între 25 și 100 miliarde euro din cauza ineficienței actualului sistem, care este bazat pe o coordonare redusă”. Iar „Comisia UE a estimat că încurajând cooperarea UE, țările membre ar economisi până la 30% din cheltuielile anuale înregistrate în sectoarele achiziției și cercetării militare” – este de părere EUObserver.
Rămânând oarecum în același domeniu dar făcând trecerea de la conceptul de război clasic la noțiunea de Război Rece, în versiunea 2.0, ziarul turcesc Sabah scrie că „Tensiunile apărute de câțiva ani între SUA și China și intensificate de când Donald Trump a ajuns președinte au trecut într-o nouă etapă”. „Oricât ar fi Statele Unite de dispuse să folosească mecanismele războiului rece, și China începe să adopte o atitudine ‘imperială’ care ‘întoarce spatele’ moștenirii lui Deng Xiaoping”. Sabah comentează că „Prin atitudinea agresivă pe care o arată în procesul de achiziție, la nivel mondial, a unor firme, porturi, materiale, zone agricole, prin încercările de a se implica în infrastructura unor state, prin imaginea de ‘colecționar’ pasionat de bogățiile terestre și subterane asupra cărora preia controlul prin acorduri pe termen lung pe care a ‘convins’ unele state să le semneze, China a declanșat un proces care ne face să uităm că este o ‘Republică Populară’ și care dezvoltă percepția că este un ‘stat colonialist”, conchide Sabah.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
