Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.
Tratatul de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, un stat învins.
Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul României și Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaționale încheiate la finalul Primului Război Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei și Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) și Turcia (Sčvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).
Tratatul de la Trianon este structurat în 4 părți, prima parte incluzând Pactul Ligii Națiunilor (conținut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial). Partea a doua definește frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfințite includerea teritoriului Croației-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, reglementează cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale. Partea a patra, intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, include prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) și China.
Un rol important în trasarea granițelor României la Conferința de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinerețe o teză de doctorat privind distribuția geografică a populației din Regatul României. El a reușit să impună, în cadrul dezbaterilor Conferinței, principiul viabilității frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile granițe să nu țină seama doar de configurația etnică, ci și de relief, precum și de infrastructura teritorială. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria și Serbia sunt păstrate așa cum le-a desenat el.
Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croația și Slovenia, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche–Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de Finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.
Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921. Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Franței, Aristide Briand a afirmat: „Franța nu va interveni niciodată împreună cu guvernele aliate și prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea națională, oricât de puțin”.
În România, Tratatul a fost ratificat la 17, respectiv 20 august 1920 de Senat și Camera Deputaților, fiind sancționat la 30 august 1920 de Regele Ferdinand I.
Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat Nicolae Titulescu, strălucit om politic și diplomat, Prim Delegat al României la Conferința de Pace de la Paris, alături de Palatul Marele Trianon.
Colița emisiunii descrie o compoziție dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon. Pe timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 29 lei, sunt ilustrați Regele Ferdinand I și Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităților de pe coliță este continuată cu Ion I.C. Brătianu, șeful delegației României la Conferința de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Colița mai conține reproducerea paginii întâi a publicației pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1920, care a publicat harta României cu granițele stabilite de Conferința de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon.
Romfilatelia mulțumește Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din România și Bibliotecii Academiei Române pentru suportul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale. De asemenea, este apreciat și sprijinul documentar acordat de către Dr. George Damian, din cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon” va fi disponibilă începând de joi, 4 iunie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și coliță dantelată.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Biroul Relații Publice:
Tel: 021 / 336 93 92
pr@romfilatelia.ro
