Pandemia de coronavirus e departe de a se fi încheiat, dar atenția decidenților politici începe să se îndrepte spre impactul acesteia asupra economiei și spre planurile de redresare și de regăsire a normalității, scrie presa internațională. În criza actuală, majoritatea guvernelor încearcă să își revigoreze economiile prin măsuri fiscale a căror valoare variază de la 1% din PIB în Franța și Spania, până la 6% în SUA, subliniază Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică citată de Kathimerini. Organizaţia internațională anticipează că, în 2020, impactul economic al pandemiei de coronavirus va fi mai grav decât cel al crizei financiare globale din 2008-2009, când datoria țărilor membre OCDE a crescut cu 28%, ajungând la un total de 17 trilioane de dolari, precizează ziarul grec. Economiile dezvoltate ale lumii au înregistrat cea mai mare scădere a producției de la criza financiară globală, în primele trei luni ale anului, pe măsură ce guvernele au început să instituie carantina menită a limita răspândirea noului coronavirus, constată The Wall Street Journal. Lumea se confruntă cu pericolul unei crize alimentare fără precedent din cauza pandemiei, care a dus la un șomaj sever și la întreruperi majore ale lanțurilor de aprovizionare, avertizează Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM), citat de revista Time. Circa 265 de milioane de oameni ar putea suferi de foame în 2020, aproape dublul cifrelor din 2019, a estimat PAM în aprilie, detaliază revista americană.
Pe fondul relaxării restricțiilor, Franța și Germania fac un apel pentru o redeschidere rapidă a granițelor în Europa, titrează Le Vif. Apelul este lansat înaintea Adunării parlamentare franco-germane, un nou forum al celor două ţări, creat pentru a întări relațiile bilaterale şi consacrat lecțiilor pe care Europa le are de învățat din pandemia de Covid-19. Mai mult, reprezentanții acestui nou for îndeamnă și la lansarea unui deceniu de investiții publice în Europa, în sănătate, protecția climei sau securitate. Inițiativa franco-germană ar trebui să fie semnalul de pornire pentru un nou Plan Schuman, subliniază Le Vif, referindu-se la textul fondator al construcției europene, publicat acum 70 de ani. Între capitalele europene se conturează o linie a frontului cu privire la modul în care ar trebui finanţată refacerea economică, notează Euronews. Miza discuţiilor de la Bruxelles o reprezintă subvenţiile, împrumuturile şi garanţiile, iar pentru partea de finanţare, Comisia Europeană va căuta să utilizeze bugetul pe termen lung ca asigurare pentru împrumuturi de pe pieţele financiare, însă nu toţi membrii blocului comunitar sunt de acord cu modul în care trebuie cheltuiţi banii, scrie Euronews. Creșterea gradului de îndatorare riscă să relanseze temerile privind posibila ieșire din zona euro a celor mai îndatorate țări, consemnează Liberation citând Banca Centrală Europeană.
Pentru economia românească se estimează o contracție de 14,4% de la an la an, în trimestrul al doilea, cu o recuperare estimată pentru al patrulea trimestru, arată raportul de convergență al guvernului pe 2020, relatează Reuters. Guvernul crede că economia României se va contracta per total cu 1,9% anul acesta, sub estimările analiștilor, după o creştere peste aşteptări în primul trimestru, de 2,4%, adaugă Reuters.
Despre relansarea economică discută Uniunea Europeană și Japonia, care vor susține o strategie ambițioasă pentru a ieși din criza provocată de pandemie, la viitorul summit G7 din iunie, din Statele Unite, notează La Libre Belgique. Președinții instituțiilor europene și prim-ministrul nipon Shinzo Abe s-au declarat hotărâți să asigure o relansare economică viguroasă și să reconstruiască economii mai durabile, mai inclusive și mai rezistente, informează ziarul belgian. Totodată, Japonia și UE vor coopera pentru a facilita circulația transfrontalieră a medicamentelor și a echipamentelor medicale, a materiilor prime și a altor bunuri și servicii, şi susțin o abordare comună în ceea ce privește fabricarea și dezvoltarea de vaccinuri contra noului coronavirus, adaugă La Libre Belgique.
În același timp, pandemia modifică relațiile pe harta lumii. EUobserver scrie că UE s-ar putea vedea nevoită să aleagă între China și SUA, ca principal aliat pe scena mondială, pe fondul transformărilor geopolitice, după cum a atenţionat șeful diplomației europene, Josep Borrell. Analiştii vorbesc de mult timp despre sfârșitul unui sistem condus de America și de apariția unui secol asiatic, a avertizat Borrell, citat de The Guardian. Criza Covid-19 ne-a deschis ochii cu privire la rolul Chinei, aflată în expansiune rapidă în ordinea internațională și în economia globală, analizează National Review. China își urmărește inițiativa Belt and Road pentru a se conecta prin Asia Centrală și Orientul Mijlociu la Europa și a-și spori rolul în Africa. Modelul Chinei este acela de a colabora cu Rusia și alte puteri autoritare pentru a construi o lume multipolară, reducând astfel rolul Statelor Unite, explică publicaţia americană. Iar dacă SUA şi aliații lor sunt determinaţi să păstreze ordinea mondială liberală, trebuie să acționeze rapid, atenționează National Review.
Tensiunile dintre cele două mari economii ale lumii, China și SUA, au crescut pe măsură ce administrația Trump a respins răspunsul Chinei privind originea epidemiei de coronavirus, cele două puteri îndreptându-se spre un nou război rece, constată Newsweek. Fie că sunt teritoriale, politice sau economice, diferendele dintre Beijing și Washington dezvăluie lupta crescândă pentru influență, remarcă Liberation. În centrul furturnii se află înfruntările pe tema Hong Kongului și a Taiwanului, dar şi a Mării Chinei de Sud, care este în centrul unei lupte exacerbate pentru influență, având în vedere că o treime din comerțul maritim mondial trece prin această mare foarte bogată în pește, petrol și gaz, detaliază Liberation./czaharia/abuzoian/avladucu
Cristina Zaharia
