Văzut de unii drept un nou „Plan Marshall” sau o „trezorerie europeană comună”, noul fond de relansare a economiei Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, ţine capul de afiş al presei internaţionale. Crearea acestui fond, adăugată celorlalte instrumente de relansare, reprezintă „un moment de cotitură europeană pentru a face față unei crize fără precedent” explică Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, citat de La Stampa. „Este momentul Europei”, a proclamat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, la momentul prezentării în Parlamentul European a noului fond botezat “UE- noua generație”. “Pentru Europa, măsurile cele mai îndrăznețe vor fi întotdeauna cele care garantează cel mai bine viitorul”, a afirmat von der Leyen, citată de Le Soir. Cotidianul belgian detaliază că este prima dată când Uniunea va emite datorie în comun la o scară atât de mare. Fondurile ar urma să fie constituite din subvenţii în valoare de 500 de miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 250 de miliarde de euro, fiind o încercare de a împăca viziunea ţărilor din sud, care solicită ajutoare pentru statele și regiunile cele mai afectate, și viziunea nordică – reprezentată de Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Austria – care cer ca fiecare stat beneficiar să fie responsabilizat prin intermediul unor împrumuturi condiționate. Liberation ţine să sublinieze „importanţa istorică a acestei inovaţii”, pentru că ea va însemna „mutualizarea parțială a datoriilor viitoare, care va ușura bugetele publice naționale”. Bazându-se pe capacitatea Uniunii Europene de a contracta împrumuturi la dobânzi zero sau chiar negative, ziarul francez anticipează că acest instrument va deveni unul permanent, ceea ce va duce la o nouă revoluţie, „un buget european total independent de state”. Washington Post consideră că fondul de salvare va extinde puterea Uniunii Europene, reprezentând un pas spre o Uniune mai federală.
La nivel global, criza coronavirusului a accelerat războiul comercial, tehnologic, dar şi pentru capitaluri dintre Statele Unite şi China, observă Business Insider. Preşedintele chinez adoptă chiar un ton belicos, decretând, potrivit The Times, că Beijingul trebuie să se pregătească de război, întrucât epidemia de coronavirus a avut un impact profund asupra ordinii mondiale, precum şi asupra securităţii şi dezvoltării Chinei. Remarcile lui Xi Jinping vin după un avertisment din partea ministrului chinez al apărării, conform căruia confruntarea dintre China şi SUA a „intrat într-o perioadă de risc înalt”, mai scrie The Times. La rândul său, preşedintele american, Donald Trump, promite să anunţe spre sfârşitul acestei săptămâni acţiunile pe care le va întreprinde împotriva Chinei din cauza intervenţiei acesteia în detrimentul autonomiei Hong Kongului, notează Washington Examiner. Miercuri, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a mai făcut un pas, declarând că Washingtonul consideră că Hong Kongul nu mai este autonom faţă de China. „Deşi Statele Unite au sperat că un Hong Kong liber şi prosper va fi un model pentru China autoritară, este clar acum că cea care modelează Hong Kongul după chipul său este China”, a declarat Pompeo, citat de Washington Post. Această decizie subminează statutul Hong Kongului de hub internaţional pentru comerţ şi investiţii, comentează Politico, explicând că decizia vine pe fondul îngrijorărilor că Beijingul se pregăteşte să elimine principiul consacrat „o ţară, două sisteme” care i-a permis regiunii autonome să aibă propriul parlament şi un statut comercial special. Între timp, protestele pro-democratice continuă în Hong Kong împotriva unei legi prin care Beijingul încearcă să aducă regiunea sub controlul său, scrie The Guardian, adăugând că poliţia chineză a răspuns cu gaze lacrimogene, iar mai bine de 360 de protestari au fost arestaţi.
Tot The Guardian remarcă şi tensiunile de la frontiera himalaiană dintre India şi China. Beijingul este acuzat că a transferat mii de trupe împreună cu vehicule şi artilerie grea într-un teritoriu pe care India îl consideră ca fiind al său. Drept răspuns, armata indiană a mutat mai multe batalioane în „zone de alertă operativă” şi a adus trupe de întărire. Cotidianul britanic aminteşte că aceste poziţionări militare agresive vin după două ciocniri între cele două părţi la începutul lunii mai, în urma cărora au fost răniţi peste 100 de soldaţi din ambele tabere.
Între timp, Ungaria mizează pe axa Beijing, încheind un acord economic cu China pentru construcţia noii linii ferate de mare viteză care va conecta Budapesta de Belgrad, fiind primul proiect feroviar chinez în Uniunea Europeană, după cum remarcă Il Corriere della Sera. „O afacere atât de delicată, încât Orban a convins adunarea legislativă maghiară, controlată în totalitate de el, să-şi secretizeze toate documentele timp de zece ani” comentează ziarul italian. „Cel mai suveranist dintre liderii europeni a stabilit că cine dezvăluie detaliile acordului cu Beijingul, riscă «să amenințe capacitatea Ungariei de a-și exercita politica externă și interesele comerciale»”, cu alte cuvine „cine vorbește despre această poveste, ajunge la închisoare”, mai scrie Il Corriere della Sera. „Paradoxurile Ungariei orbanizate au încetat să mai uimească lumea”, dar în această chestiune „parlamentul maghiar s-a autodepășit”, conchide ziarul italian.
România, în schimb „va anula acordul nuclear cu o companie chineză”, titrează Euractiv, detaliind că „Guvernul român a cerut companiei energetice de stat Nuclearelectrica să pună capăt parteneriatului cu China General Nuclear Power Corporation (CGN), pentru construirea a două noi reactoare la unica centrală nucleară din ţară, de la Cernavodă”. Site-ul european de ştiri aminteşte că acordul dintre Nuclearelectrica şi CGN a fost semnat în 2015, cele două părţi urmând să formeze un joint venture în care compania chineză ar fi avut participaţie majoritară, însă în cei cinci ani de la semnare nu s-au produs evoluţii majore. Euractiv mai scrie şi că în anul 2016, Statele Unite au acuzat compania chineză CGN de spionaj nuclear.
(Carolina Ciulu)
