Presa internaţională continuă să scrie despre evoluţia pandemiei şi despre schimbările pe care coronavirusul le-a declanşat în lumea întreagă.
„Bilanţul deceselor în Statele Unite a ajuns la 100.000” şi „pandemia a expus vulnerabilităţile şi periculoasa divizare a naţiunii”, titrează Washington Post. USA Today notează că pentru a se ajunge la acest sumbru total „nu a fost nevoie de mai mult de 100 de zile”, timp în care numărul noilor solicitări de ajutor de şomaj a ajuns la peste 40 de milioane. Financial Times notează însă că cea mai mare rată a mortalităţii din cauza Covid s-a înregistrat în Regatul Unit, care a depăşit SUA, Italia, Spania şi Belgia. Iar cercetătorii încercă să înţeleagă de ce pandemia pare a fi făcut mai multe victime în SUA şi Europa, decât în Asia, scrie Washington Post. Luând în calcul factori prec29um diferenţele între politicile de testare, metodele de numărare a victimelor şi semnele de întrebare legate de bilanţul oficial prezentat de diverse state, experţii analizează acum şi variabile precum deosebirile genetice sau răspunsul sistemului imunitar al populaţiilor din Occident şi Asia, precum şi tulpinile diferite de la o regiune la alta – detaliază ziarul din capitala americană.
Pe fondul pandemiei, „Parlamentul chinez aprobă controversata lege a securităţii” care vizează Hong Kongul, deschizând drumul adoptării unor „legi împotriva revoltelor, despre care avocaţii drepturilor omului spun că ameninţă libertăţile” existente în acest teritoriu care ar trebui să fie autonom, relatează The Guardian. Le Soir consideră că „lovitura de forţă a legislativului de la Beijing împotriva Hong Kongului” este „un joc riscant”, întrucât teritoriul privat de autonomia sa „şi-ar putea pierde privilegiile esenţiale pentru statutul său de piaţă financiară”. New York Times notează că „primele semnale din partea autorităţilor chineze arată că va avea loc o reprimare” a actualelor proteste, imediat ce legea va intra în vigoare, ceea ce este de aşteptat să se întâmple în septembrie. Ca o reacţie, SUA vor expulza absolvenţii universitari chinezi care au legături cu şcolile militare din China, deşi „multe oficialităţi universitare spun că guvernul este paranoic şi că SUA vor avea de pierdut”, consemnează New York Times. În orice caz, şi Europa are o „durere de cap” provocată de China, după cum remarcă Euractiv. „Înainte de atacul global al Covid-19, 2020 urma să fie crucial pentru relaţiile UE-China, în septembrie fiind programat un summit major ca un important pas pe calea progresului în relaţiile lor economice şi strategice. Dar după anii în care au strâns legăturile bilaterale cu China, europenii încep să înţeleagă că s-ar putea ca ei să fi subestimat Beijingul şi că au devenit periculos de dependenţi de comerţul şi investiţiile chinezeşti. Iar în timp ce preocupările merg de la încălcările drepturilor omului, la acuzaţiile de răspândire de dezinformări în Europa, criza Covid-19 a amintit că intensificarea angajamentelor cu China presupune riscuri – şi este posibil să fi resetat poziţia europeană faţă de China – în pofida ‘diplomaţiei măştii’ interpretate de Beijing”, scrie Euractiv, cu concluzia că „UE trebuie să adopte o strategie ‘mai robustă’ faţă de o Chină tot mai asertivă”, după cum a spus şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înainte de întrunirea miniştrilor de externe ai UE de vineri (29 mai).
Ziarele din Europa continuă să publice comentarii pe marginea planului de relansare economică lansat de Bruxelles. Le Point apreciază că planul este un „semnal excelent de la Bruxelles”. „O şansă istorică pentru Europa”, opinează şi Le Monde, în vreme ce Le Figaro atenţionează că planul depinde de acordul celor 27, iar Tageszeitung consideră că acest „mare poker al UE nu trebuie să eşueze doar din cauza ‘celor patru'” – cu referire la adepţii unei politici austere: Danemarca, Suedia, Austria şi Olanda, care şi-au declarat împotrivirea. În orice caz însă, „banii vor fi puşi în circulaţie”, întrucât „criza corona are consecinţe geopolitice pe care europenii nu le pot ignora. Statele Unite şi China pompează miliarde de dolari în economiile lor pentru a stabiliza companiile. Şi nu ar fi o idee bună dacă Germania, singura mare ţară industrializată din UE, ar dispune de suficiente fonduri pentru a-şi salva companiile”, iar „UE ar fi lăsată în urmă pentru totdeauna”, conchide Tageszeitung. Din Emerging Europe aflăm că România ar putea accesa 33 de miliarde de euro şi că propunerea a fost larg salutată în regiune.
Revenim la preşedintele Statelor Unite şi recenta sa dispută cu reţeaua de socializare Twitter, declanşată în urma comentariilor ataşate unui tweet al lui Trump privind posibilitatea unei fraudări a votului prin corespondenţă. Nedorind să rămână dator, liderul de la Casa Albă a anunţat că va semna un decret prin care „va fi facilitată urmărirea în justiţie a companiilor din zona social-media precum Twitter”, evidenţiază USA Today, cu concluzia că „decretul constituie cea mai recentă încercare a lui Trump de a submina peisajul online despre care afirmă că amuţeşte vocile conservatoare”. Sub titlul „Cel mai înfocat tweeter, (Donald) Trump face un cadou (reţelelor) Facebook şi Twitter”, Financial Times menţionează că decretul preşedintelui american referitor la plaformele de socializare „a provocat indignare” în rândul utilizatorilor. Iar The Guardian atenţionează că măsurile luate de Trump „ar putea remodela web-ul – dar nu neapărat potrivit intenţiei susţinătorilor” preşedintelui conservator. „Prin interdicţia de a folosi forme nuanţate de moderare”, decretul ar putea determina companiile de social-media să recurgă la acţiuni în forţă, precum ştergerea postărilor sau blocarea utilizatorilor, în locul unei simple verificări factuale sau reduceri a răspândirii materialelor cele mai rele”, scrie ziarul londonez. Mai citim în The Guardian că într-un interviu acordat canalului tv Fox News, Mark Zuckerberg a spus că „Facebook nu va fi un ‘arbitru al adevărului'”, după ce compania lui şi-a intensificat campaniile de lobby pe lângă guvernul de la Washington. (Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/cciulu/sdm2
