Pe fondul preocupării continue suscitate de pandemia de Covid-19, presa internațională își apleacă atenția și asupra protestelor din SUA, a situației încordate din Hong Kong și a misiunii spațiale de succes a SpaceX.
După aproape o săptămână de proteste provocate de uciderea unui bărbat de culoare de un polițist alb, Washington Post comentează în editorialul său că „protestele și furia au erupt nu numai pentru că un polițist alb l-a asfixiat cu sânge rece pe dl Floyd, ci și din cauză că acesta nu a fost decât unul dintre numeroasele astfel de episoade frecvente de dezumanizare. Moartea lui e un memento privind supoziția pe care sunt forțați să o facă zilnic numeroși afro-americani: că viața lor e ieftină și poate fi nimicită în orice clipă, în orice loc, de un bărbat purtând o uniformă și un pistol”. Din Franța, ziarul Liberation titrează „În SUA furia crește, represiunea polițienească de asemenea”. „Interdicțiile de circulație impuse în numeroase orașe americane nu au schimbat nimic. Furia care a cuprins țara a continuat să se extindă. În majoritatea metropolelor americane, dar și în numeroase orașe mici, manifestațiile pașnice au lăsat loc seara unor scene de violență, jafuri și confruntări cu forțele de ordine. De la Philadelphia la Atlanta, din San Antonio la Miami, din Chicago la Philadelphia, s-au repetat aceleași scene. Au fost lansate aceleași apeluri la «Dreptate pentru George Floyd» și oprirea violenței polițienești. Și totuși, ca un simbol al acestor forțe de poliție cangrenate de practici violente și un profund sentiment de impunitate, multe mărturii și filmări scot în evidență [noi] comportamente abuzive”, apreciază Liberation. Din Regatul Unit, The Guardian identifică în editorialul său trei cauze ale revoltelor: militarizarea tot mai mare a forțelor de poliție, care par adesea detașate și chiar antagonice față de comunitățile pe care le servesc; ura specifică adepților supremației albe care transpare din discursurile președintelui Donald Trump; tensiunile societale provocate de pandemie, cu impactul ei disproporționat asupra populației negre. Cotidianul israelian Haaretz se teme și el de acțiunile adepților supremației albe, care ar putea transforma protestele într-un „război rasial”. Acești provocatori utilizează același manual ca în anii ’60, dar de data aceasta evenimentele „coincid cu un șomaj generalizat, o recesiune profundă și o administrare indolentă de la Casa Albă”. Legat de fondul pe care au survenit protestele, publicația turcească Milliyet comentează că „America s-a transformat într-un «tigru de hârtie», a fost înfrântă de virus”. Înfrângerea „nu a fost cauzată de lipsa infrastructurii sau a informării, ci de faptul că măsurile au fost luate tardiv”. Iar „majoritatea victimelor virusului au fost persoane din categoriile sărace”. The New York Times identifică și el o altă fațetă rasială a impactului pandemiei: cele mai grave focare de Covid-19 din SUA se regăsesc exclusiv în rezervații amerindiene. „Dacă triburile de americani nativi ar fi considerate state, cele mai infectate cinci state din țară ar fi toate triburi native, iar New Yorkul ar cădea pe locul șase.” SUA alocă în medie numai 3.943 de dolari pentru sănătatea unui amerindian, față de 8.602 pentru un deținut. Amerindienii Navajo au o speranță de viață de 72 de ani [față de media națională de aproape 79], cu doi ani mai puțin decât populația Guatemalei.
Pe plan extern, SUA trebuie să facă față ofensivei legislative a Chinei contra autonomiei Hong Kongului. Publicația americană Politico anunță că „Pentru a pedepsi China, Trump începe să-i revoce Hong Kongului privilegiile comerciale”. „Primul pas concret a fost făcut vineri, când s-a dat o dispoziție menită a-i împiedica pe studenții absolvenți chinezi suspectați a avea legături cu armata să studieze în SUA, un asemenea demers urmând să protejeze cercetările care se fac în universitățile americane în eventualitatea unor furturi de proprietate intelectuală.” La Libre Belgique relatează și că „președintele american a anunțat de altfel că lansează procesul de eliminare a excepțiilor acordate Hong Kongului în cadrul revocării statutului său special”. Ziarul spaniol El Pais observă în schimb că UE se delimitează de Trump și nu are în vedere sancțiuni împotriva Chinei: „Uniunea Europeană îşi măsoară la milimetru următorii pași cu privire la noua lege de securitate națională cu care China amenință să controleze Hong Kongul. În cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe o singură țară, Suedia, a luat în calcul posibilitatea aplicării de sancțiuni, dar restul ţărilor nu i s-a alăturat.” Euronews califică poziția UE drept „timidă”, întrucât „Europa încearcă să găsească o cale de mijloc în confruntarea dintre SUA și China, numai că relația cu Beijingul rămâne complicată”. Dar „curând, cartoful fierbinte va fi în mâinile Germaniei”, care va prelua președinția UE din iulie. Și ziarul italian Il Giornale e de părere că „semestrul european condus de Germania coincide cu o criză mondială care se instaurează într-unul dintre cele mai tensionate momente al relațiilor dintre China, Rusia și SUA. Iar Germania va ghida Europa în această escaladare tulbure, cu probleme destul de mari, fiindcă, dacă Berlinul va vorbi în numele tuturor, este clar că vor prevala interesele germane”.
Săptămânalul german Der Spiegel publică o amplă analiză intitulată „Generația Coronavirus – Sechele economice decenii la rând”, a cărei concluzie este că, după ce pandemia „a distrus sănătate, vieți și locuri de muncă, va dura decenii ca actuala generație să realizeze refacerea economică”. Publicația italiană Ilsole24ore transmite că „Italia a decis: redeschide pe 3 iunie. Și o face cu un desen de geometrie variabilă care-i obligă pe cetățeni să se informeze a fața locului despre regulile în vigoare”. Concomitent se elimină și carantina de 14 zile pentru cetățenii străini din țările Schengen și Marea Britanie. Spania, în schimb, a optat să facă un „pas gigantic”, apreciază EUobserver, instituind un venit minim garantat. Pandemia a agravat situația unui sfert dintre spanioli, care sunt supuși riscului de sărăcie și excludere socială, „zdrobind o țară care nu-și revenise complet din criza economică anterioară”. De măsura adoptată vineri vor beneficia 850.000 de familii vulnerabile, adică 2,3 milioane de oameni. Ziarul italian La Stampa revine asupra cauzelor pandemiei, examinând legătura dintre progresul zootehniei și apariția și răspândirea de noi virusuri. Odată cu avansul zootehniei intensive a „crescut şi frecvența cu care apar noi «zoonoze», adică boli provenite de la animale care afectează oamenii. Potrivit experților, există legături dovedite între aceste două fenomene, care privesc rolul zootehniei în distrugerea ecosistemelor și în acționarea ca vector pentru transmiterea și mutația noilor viruși”. „Prima legătură dintre creșterea animalelor și debutul noilor boli este defrișarea și distrugerea habitatelor naturale. Majoritatea zoonozelor nu trec direct de la animalele sălbatice la om, ca în cazul Covid-19, însă găsesc în populațiile crescătoriilor un «aliat» perfect prin care să evolueze și să se răspândească”, explică La Stampa.
Agenția britanică Reuters relatează despre evenimentul istoric petrecut duminică: „La aproape 19 ore de la lansare, capsula Crew Dragon, la bordul căreia se află astronauţii NASA Bob Behnken şi Doug Hurley, a andocat pe Staţia Spaţială Internaţională. Capsula a fost lansată cu o rachetă Falcon, ambele aparţinând companiei spaţiale private SpaceX din SUA”. Este o premieră în ultimul deceniu, după ce NASA şi-a suspendat programul de transport spaţial. Agenția italiană de presă Ansa consideră chiar că putem vorbi de „o nouă eră spațială”, preluând declarații făcute de președintele Donald Trump: „Azi a început o nouă eră a ambițiilor americane, o revenire americană curajoasă și triumfătoare printre stele”. El i-a adus un omagiu special lui Elon Musk, patronul vizionar al SpaceX, „prima companie privată din lume care a trimis oameni pe orbită”.
(Andrei Suba, RADOR)
