Trianonul reprezintă o traumă pentru societatea maghiară

 

94% dintre cetăţenii maghiari din Ungaria consideră că Tratatul de pace de la Trianon a fost nedrept şi exagerat – rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat recent de Academia de Ştiintă Ungară şi citat de cotidianul budapestan Népszava.

Chestionarul alcătuit de către cercetătorii din grupul Trianon 100 Lendület (Trianon 100 Avânt) a solicitat răspunsuri la următoarele întrebări: Ce cunoaște societatea maghiară din Ungaria despre Tratatul de pace de la Trianon? Care sunt antecedentele, urmările acestuia, şi ce informaţii ori percepţii au despre comunităţile maghiare aflate în afara graniţelor Ungariei?

După cum era de aşteptat, evenimentul de la Trianon este un subiect istoric care se bucură de un mare interes pentru cetăţenii maghiari. Din patru persoane chestionate, trei declară că sunt interesate să afle amănunte despre condiţiile şi detaliile tratatului de pace. 85% din cei chestionaţi sunt de părere că Trianonul a fost cea mai mare tragedie din istoria naţiunii maghiare, şi în acelaşi procent sunt de acord cu afirmaţia că „maghiar este acela pe care îl doare Trianonul” (această „definiţe” este atribuită scriitorului şi poetului maghiar Illyés Gyula, dar în această formă a fost rostită pentru prima dată de către un fost lider al UDMR, Patrubány Miklós, la primul congres al formaţiunii politice maghiare din Oradea în anul 1990 n. r.).

Detaliile însă nu sunt la fel de bine cunoscute de către respondenţi. Doar 43% dintre cei chestionaţi au ştiut anul încheierii tratatului (1920) și doar 30% au identificat corect luna şi ziua evenimentului (4 iunie). La întrebarea privind pierderile Ungariei, doar 31% au dat răspunsuri care erau apropiate de valorile reale (54% a spus cifre mai mici şi 5% cifre mai mari decât cele reale, iar 10% nu au ştiut să răspundă la această întrebare). Despre cauzele şi urmările Tratatului de la Trianon respondenţii au cunoştinţe şi mai aproximative. 70-78% din cei chestionaţi consideră că Trianonul este rezultatul pierderii războiului de către Puterile Centrale şi pretenţiile teritoriale ale ţărilor vecine, care s-au aliat cu Antanta.

Din acest chestionar rezultă că în conştiinţa colectivă din Ungaria nu există percepția că elita politică ungară ar putea să aibă vreo responsabilitate în destrămarea Ungariei istorice. O altă concluzie a sondajului este că opinia publică maghiară nu a conştientizat că la Trianon nu s-a descompus un stat naţional maghiar, ci un imperiu, Monarhia Austro-Ungară şi pe ruinele acestui conglomerat multietnic şi multicultural s-au format state naţionale, printre care şi Ungaria independentă. La fel lipseşte din conştiinţa colectivă faptul că teritorille pierdute de Ungaria aveau o populaţie de 10,6 milioane din care doar 30,2% erau maghiari, adică 3,3 milioane. Celelalte naţionalităţi însă nu au dorit să rămână între graniţele Ungariei, printre altele şi din cauza politicii elitei maghiare, care a refuzat acordarea autonomiei acestor comunităţi şi a rămas indiferentă faţă de nemulţimirile minorităţilor aflate pe teritoriul lor – subliniază articolul citat.

Comentatorul Népszava consideră că în România problemele minorităţii maghiare sunt aceleaşi ca cele ale comunităţii româneşti din Transilvania de dinainte de Trianon. Iar elita politică românească refuză dialogul pe această temă, exact aşa cum a procedat conducerea politică maghiară înainte de anul 1918. În Ungaria şi în România, în tratarea acestei chestiuni istorice şi după 100 de ani domină abordarea emoţională, câteodată naţionalistă atât din marea parte a societăţii, cât şi din partea conducerilor politice – scrie autorul articolului, Gál Mária.

Sociologul şi politologul maghiar, Tamás Gáspár Miklós (originar din Cluj) a publicat recent un articol interesant în revista culturală şi politică din Budapesta Élet és irodalom cu titlul De ce să nu scriem despre Trianon, care a apărut în traducere românească pe Hotnews, în care vorbeşte despre faptul că intelectualitatea maghiară nu are cunoştinţe suficiente despre contextul istoric în care a apărut Tratatul de pace de la Trianon. Acest subiect este abordat emoţional şi rupt din context, de aceea îi sfătuieşte pe intelectualii maghiari să nu scrie despre Trianon.

Székely Ervin, Rador