„Manifestațiile împotriva rasismului se înmulțesc în toată lumea”, constată Courier International, detaliind că la aproape două săptămâni de la moartea lui George Floyd, manifestațiile au depășit cu mult granițele Statelor Unite pentru a se înmulți în zeci de țări. Zeci de mii de oameni – din Germania şi Franţa până în Mexic şi Australia şi-au arătat solidaritatea cu protestarii americani, notează Forbes, adăugând că în unele cazuri manifestaţiile au devenit violente. Washington Post consideră că protestele generate de moartea lui Floyd sunt cele mai mari din istoria SUA şi constată că ele se propagă şi în oraşele mici, locuite preponderent de populaţie albă. Preşedintele Donald Trump susţine însă într-un mesaj pe twitter, preluat de New York Post, că la Washington numărul protestatarilor „a fost mult mai scăzut decât se prevăzus8e” şi anunţă retragerea Gărzii Naţionale din capitala americană, motivând că „totul este sub un control perfect”. Totuşi, Reuters scrie, citând un oficial american, că preşedintele Trump a avut intenţia de a desfăşura 10.000 de soldaţi în zona Washington DC, pentru a pune capăt tulburărilor civile, dar că Pentagonul şi procurorul general s-ar fi opus. Politico prezintă un sondaj realizat între 28 mai şi 2 iunie care arată că 80 % dintre americani consideră că ţara este scăpată de sub control, iar 55% dintre alegători se declară în favoarea unui candidat la alegerile prezidenţiale din toamnă care să genereze consens şi compromis în societate. Totuşi, cota de aprobare a preşedintului Trump se menţine constantă, în jur de 40%, iar larga majoritate a republicanilor aprobă performanţa în ansamblu a preşedintelui, observă Reuters care mai remarcă însă şi o creştere a pesimismului în rândul republicanilor cu privire la direcţia în care merge ţara. De altfel, cursa către Casa Albă a fost schimbată total de pandemia şi protestele masive, după cum observă USA Today, comentând că Joe Biden, candidatul democraţilor, profită de actuala situaţie pentru a se prezenta în contrast cu Donald Trump, al cărui mesaj este „lege şi ordine”.
Protestele anti-rasism deschid un nou front pentru medicii care luptă împotriva coronavirusului şi care se tem de un al doilea val în condiţiile unor adunări semnificative de oameni, scrie New York Times. Temerile sunt împărtăşite şi de ministrul britanic al sănătăţii care, potrivit The Guardian, a avertizat asupra riscurilor de răspândire a coronavirusului şi i-a îndemnat pe oameni să nu participe la manifestaţii dacă nu se poate păstra distanţa socială. Cu toate acestea, mii de persoane au ieşit pe străzi în timpul weekend-ului, iar protestele au degenerat în unele zone în violenţe, potrivit BBC, care detaliază că 27 de poliţişti au fost răniţi la Londra în ciocnirile cu protestatarii, iar la Bristol manifestanţii au dărâmat statuia unui traficant de sclavi din secolul al XVII-lea şi au aruncat-o într-un râu.
Între timp bilanţul global al victimelor coronavirusului a depăşit duminică 400.000, la un număr de infectaţi de cel puţin 6.9 milioane, notează Time, adăugând că specialiştii în sănătate consideră că acest bilanţ nu arată adevărata tragedie a acestei pandemii, mai ales din cauza posibilităţilor insuficiente de diagnostic într-o primă fază. În plus, Brazilia, una dintre cele mai afectate ţări în prezent, a încetat să mai publice numărul total de morţi şi infectaţi din cauza coronavirusului, scrie Los Angeles Times, explicând că preşedintele Jair Bolsonaro, care a avut controverse repetate cu experţii în sănătate, susţine că cifrele nu sunt reprezentative pentru ţară. Criticii însă văd în acest demers o încercare de a ascunde amploarea pandemiei, mai scrie ziarul american.
Rusia, la rândul ei, declară o îmbunătăţire a situaţiei. Agenţia rusă Tass notează că „rata de creştere a numărului de persoane infectate cu coronavirus în prima săptămână din iunie a continuat să scadă”, fiind „a treia săptămână la rând în care se înregistrează sub 10.000 de noi cazuri”. Agenţia vorbeşte de un total de 467.673 de îmbolnăviri şi de 5.859 de decese pe teritoriul Rusiei. Cu toate acestea, pandemia de coronavirus îi creează „probleme complicate preşedintelui Vladimir Putin”, consideră Foreign Policy, citând un sondaj care demonstrează că atmosfera creată de pandemie a subminat serios capacitatea Kremlinului de a asigura o creștere economică și servicii de interes public – două condiții-cheie ale stabilității lui Putin. Niciodată în cei 20 de ani de conducere, procentul de încredere nu a înregistrat o scădere atât de mare, ajungând la 25% în luna mai, scrie revista americană, comentând: „În timp ce Putin îmbătrânește, societatea rusă se modernizează, se urbanizează și devine mai puțin dependentă de presa controlată de stat. Rusia nu mai este o țară care poate fi condusă în cel mai pur stil autoritar. Deși Moscova deține încă mari rezerve economice, Putin ar putea deveni tocmai punctul slab al sistemului pe care el însuși l-a creat. Iar până în anul 2024 – anul următoarelor alegeri la nivel național – s-ar putea ca aceste schimbări să se arate îndeajuns de mari încât să creeze niște probleme total noi capacității lui Putin de a-și menține puterea”, conchide Foreign Policy.
În privinţa României, reţinem un articol din Bloomberg intitulat: „România este într-o situaţie dificilă privind cheltuielile (publice), în timp ce populiştii înfruntă agenţiile de rating”. „Națiunea est-europeană s-a alăturat restului continentului în majorarea cheltuielilor publice pentru a atenua povara economică provocată de Covid-19, însă forțele de opoziție, care depăşesc ca număr de voturi susţinerea guvernului minoritar în Parlament, doresc, de asemenea, să forțeze creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii”, comentează publicaţia economică, avertizând totodată că „deși Uniunea Europeană permite libertatea bugetară, este puțin probabil ca agențiile de rating să fie atât de înțelegătoare”. „Cele trei agenţii majore de rating clasează România la cel mai scăzut nivel investițional, cu perspective negative”, mai scrie Bloomberg. „Anxietatea agențiilor de rating rezultă dintr-o promisiune a guvernului precedent social-democrat, care a făcut deja ca deficitul bugetar să fie cel mai mare din Uniunea Europeană, de a majora pensiile cu 40% în septembrie. Eșecul (de a majora pensiile) ar putea nărui speranțele lui Orban de a câștiga majoritatea parlamentară. Însă a merge înainte (cu majorarea) ar putea aduce României sfârșitul ratingului care recomandă investiţiile”, conchide Bloomberg. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
