Valul de demonstraţii din Statele Unite ale Americii pot rescrie planurile premierului israelian Benjamin Netanyahu privind anexarea Văii Iordanului. Chiar şi preşedintele american, Donald Trump – cel care a calificat planul de pace israeliano-palestinian drept „acordul secolului” – vorbeşte acum mai rezervat despre această măsură. Uniunea Europeană dezaprobă în continuare acest proiect unilateral.
Temerile lui Benjamin Netanyahu că situaţia favorabilă pentru anexarea Cisiordaniei se va schimba în curând, par să se adevărească. Din acest motiv premierul israelian și-ar dori ca armata să ocupe cât mai repede aceste teritorii. Prim-ministrul statului evreu ar vrea ca extinderea suveranităţii Israelului asupra Văii Iordanului să înceapă din 1 iulie şi până la data de 15 iulie să fie finalizată procedura care este respinsă de comunitatea internaţională. Planul de pace israeliano-palestinian a fost prezentat de către Donald Trump la data de 28 ianuarie. Partea cea mai vulnerabilă a acestui plan este aceea că tratează coloniile evreieşti din Cisiordania ca fiind parte a Israelului şi autorizează statul evreu să-şi extindă suveranitatea asupra Văii Iordanului. O altă prevedere contestată a planului este recunoaşterea Ierusalimului ca şi capitală unitară şi indivizbilă a Israelului. Motivul pentru care Netanyahu forţează ocuparea Cisiordaniei este faptul că se teme că la alegerile din noiembrie Donald Trump va pierde preşedinţia Statelor Unite, iar administraţia democrată nu va mai susţine acest plan.
Demonstraţiile antirasiste din Statele Unite însă l-au făcut mai prudent şi pe Donald Trump. Deşi preşedintele nu a făcut încă o declaraţie oficială în acest sens, televiziunile israeliene (Canal 12 şi Canal 13) au transmis informaţia că administraţia Trump va susţine anexarea Cisiordaniei doar în cazul în care viceprim-ministrul (şi viitorul premier) Beni Ganz şi ministrul de externe israelian Gábi Askenazi sunt de acord cu acest plan. După cum este cunoscut, după trei alegeri anticipate, în Israel s-a format un guvern de coaliţie între Blocul Likud – condus de Benjamin Netanyahu – şi Alianţa Alb-Albastru condusă de Beni Ganz. Potrivit acordului de coaliţie, în primele 18 luni guvernul va fi condus de Netanyahu, după care funcţia de premier va fi preluată de Ganz. Opinia celor doi politicieni în chestiunea anexării Cisiordaniei este oarecum diferită. Deşi Beni Ganz în principiu nu este împotriva extinderii suveranităţii asupra Văii Iordanului, totuşi ar dori ca acest act să nu fie făcut unilateral, ci în acord cu cel mai important aliat al Israelului din lumea arabă: Iordania. Această chestiune este inclusă în programul de guvernare, dar într-o formă mai echivocă. În document se specifică doar că anexarea Văii Iordanului poate fi supusă votului în guvern sau în parlament la data de 1 iulie.
Potrivit televiziunilor israeliene, ambasadorul Statelor Unite în Israel, David Friedman i-a anunţat duminică pe politicienii de vârf din Israel că pot conta pe sprijinul SUA în privinţa anexării unilaterale, doar dacă fiecare membru al cabinetului este de acord cu această măsură. Motivul este probabil acela că Donald Trump în această situaţie nu vrea să rişte scăderea numărului susţinătorilor săi. Pe de altă parte, Statele Unite nu ar dori ca de dragul expansiunii statului evreu să-şi piardă aliaţii săi din Orientul Apropiat, printre care şi Arabia Saudită. Vicepremierul Ganz şi miniştrii care aparţin Alianţei Alb-Albastru îşi vor forma opiniile probabil definitive după vizita în Israel a ministrului de externe german Heiko Maas, care începe azi. Şeful diplomaţiei germane va efectua o vizită în statul evreu fiindcă de la 1 iulie Germania va prelua nu doar preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ci şi preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate ONU. Atât Uniunea Europeană, cât şi ONU sunt împotriva planurilor israeliene. Uniunea Europeană și-a semnalat îngrijorările în legătură cu acest proiect imediat după ce a fost dat publicităţii, şi acestea au fost confirmate şi pentru noul guvern Netanyahu – Ganz. Marţi UE a somat guvernul israelian să se abţină de la ocuparea unilatertală a coloniilor din Cisiordania şi să respecte dreptul internaţional. Deşi documentul nu a fost semnat de către Austria şi Ungaria, care au uzat de dreptul lor de veto, înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell l-a dat publicităţii, susţinând că toate celelalte state membre au semnat declaraţia. Documentul în cauză atenţionează Israelul că dacă anexează partea vestică a Văii Iordanului, atunci UE va considera că gestul echivalează cu anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014. Acest lucru înseamnă că Israel trebuie să se aştepte la sancţiuni economice. Bruxelles-ul însă speră că până la data de 15 iulie va reuşi să convingă statul Israel să renunţe la acest plan.
Potrivit unui sondaj de opinie apărut recent pe site-ul televiziunii I 24 News, 41,7% dintre israelieni sunt împotrivă, 32,2% sunt în favoarea anexării. Ocuparea Văii Iordanului va diminua şansele păcii cu palestinienii, cred 48% dintre cei chestionaţi şi numai 13,8% au o părere contrară. Conform sondajului chiar şi dintre simpatizanţii Blocului Likud doar jumătate sunt de acord cu planul lui Netanyahu.
Este interesant faptul că planul de pace american nu este agreat nici de extrema dreaptă israelieană. Aceștia sunt nemulţumiţi de faptul că palestinienii își pot forma statul independent, după ce renunţă la Cisiordania. Yitzchak Yehuda Yaroslavsky, liderul Mişcării Chabad a tinerilor colonişti s-a adresat cu o scrisoare premierului Netanyahu prin care a solicitat respingerea oricărui „compromis teritorial” cu palestinienii.
Székely Ervin, Rador
