Criza coronavirusului continuă să se afle în centrul atenției presei internaționale. După măsurile de relaxare aplicate recent în domeniul turismului, Grecia anunță o creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri noi de coronavirus. O treime din acestea sunt reprezentate de turiști străini, notează ziarul Kathimerini, care precizează că autoritățile elene iau în calcul creșterea numărului testărilor și reintroducerea de restricții la nivel local, în zonele în care se înregistrează numeroase cazuri noi. Vor fi efectuate mai multe teste în regiuni precum Xanthi, în nordul Greciei, dar și în alte zone cu potențial de risc și ar putea fi impusă carantină parțială acolo unde situația o cere, au convenit după o întâlnire premierul grec și autorități din domeniul sănătății – mai arată Kathimerini.
În România, starea de alertă ar putea fi prelungită pentru a combate eficient coronavirusul, afirmă președintele Klaus Iohannis, citat de The New York Times. „Starea de alertă din România, care a intrat în vigoare din 15 mai pentru combaterea noului coronavirus, trebuie prelungită cu încă 30 de zile, până la mijlocul lunii iulie, a spus preşedintele Iohannis. El a instituit restricţii stricte de la începutul lunii martie, pentru a limita răspândirea epidemiei, dar a înlocuit starea de urgenţă cu o stare de alertă mai permisivă, luna trecută. Demersul trebuie aprobat de Parlament pentru a intra în vigoare”, amintește The New York Times.
Pandemia de coronavirus își face tot mai simțită prezența în domeniul economic atât în Europa, cât și în Statele Unite. Potrivit datelor Eurostat citate de portalul turc Haberler, economia s-a contractat puternic în Uniunea Europeană în primul trimestru al acestui an. „Produsul Intern Brut indexat sezonier la nivelul celor 19 state membre ale Zonei Euro a scăzut în primele trei luni ale acestui an cu 3,6% față de trimestrul anterior și cu 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Iar la nivelul Uniunii Europene, PIB-ul a pierdut în primele trei luni ale acestui an 3,2 procente față de trimestrul anterior și 2,6 procente față de perioada similară din 2019.
Probleme economice majore apar și peste ocean, unde Statele Unite au anunțat că au intrat în recesiune. Potrivit The New York Times, „Pandemia a forțat economia să se contracte brusc. Declinul înregistrat în februarie de activitatea economică a marcat sfârșitul celei mai lungi perioade de expansiune în Statele Unite, cel puțin din 1854, conform Biroului Național pentru Cercetare Economică”.
Între timp, un studiu realizat de cercetători de la Școala Medicală Harvard, Universitatea pentru Sănătate Publică din Boston și Spitalul pentru Copii din Boston indică faptul că virusul ar fi putut să apară în localitatea Wuhan din China încă din august 2019. Potrivit documentului consultat de The Guardian, în sprijinul acestei teorii vin două elemente: pe de o parte, imagini din satelit care indică „o creștere bruscă” a numărului de mașini din parcarea principalelor spitale, începând cu luna august și culminând cu decembrie 2019, și pe de altă parte, o creștere a căutărilor, pe motorul online chinezesc Baidu, a termenilor „diaree” și „tuse”, care reprezintă simptome frecvente reclamate de pacienții cu coronavirus.
Grecia și Italia fac un pas important în privința delimitării Zonelor Economice Exclusive în Mediterana, scrie ziarul grecesc To Vima. “Acordul confirmă dreptul insulelor de a avea zone maritime, precum şi linia de mijloc a acordului din 1977 cu privire la delimitarea platoului continental Grecia-Italia, ca linie de graniţă a Zonei Economice Exclusive Grecia-Italia. Această linie va fi valabilă şi pentru apele de deasupra platoului continental”. Acordul se dorește totodată a fi „un mesaj către Ankara”, mai scrie To Vima cu referire la acordul încheiat de Turcia și Libia pe tema delimitării platoului continental. “Pentru a zădărnici memorandumul turco-libian, sunt importante delimitarea şi declararea Zonei Economice Exclusive Grecia- Egipt”. Atena reproșează Ankarei că memorandumul turco-libian delimitează zonele maritime dintre cele două ţări cu ignorarea dreptului insulelor greceşti din Mediterana de a avea zone maritime proprii, menţionează cotidianul elen.
Americanii au adus un ultim omagiu lui George Floyd, bărbatul ucis în urmă cu două săptămâni de un polițist din Minneapolis. Ceremonia funerară a bărbatului afro-american în vârstă de 46 de ani, devenit un simbol al victimelor violențelor rasiste, a fost organizată la biserica The Fountain of Praise din Houston, notează CNN. „Moartea lui Floyd a declanșat proteste în SUA și în lume, participanții cerând schimbarea în relația forțelor de ordine cu comunitățile de culoare”. Mii de oameni au adus un ultim omagiu celui care este considerat un catalizator al mișcării de schimbare a mentalităților referitoare la minoritățile de culoare, mai arată CNN.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
