Protestele antirasism şi manifestările lor extreme continuă să ţină capul de afiş al presei internaţionale. În Seattle, protestatarii au declarat un întreg cartier „zonă autonomă”, după ce poliţiştii le-au dat mână liberă, abandonând secţia de poliţie din zonă, scrie New York Times, vorbind despre un experiment al vieţii fără poliţie. Seattle Times descrie într-un amplu reportaj efervescenţa locuitorilor care şi-au petrecut noaptea ascultând discursuri şi muzică, împărţind mâncare, dansând şi creând o stradă colorată a artei, dar redă şi îngrijorarea concentrată în cuvintele unuia dintre protestari: „Susţin această acţiune, dar ce urmează?”. Situaţia a provocat însă un schimb dur de replici între preşedintele Donald Trump, care a vorbit despre „terorişti domestici”, cerând autorităţilor locale să ia măsuri, şi primarul democrat al oraşului, Jenny Duncan, care i-a transmis preşedintelui: „Lasă-ne în siguranţă şi du-te în buncărul tău”, notează The Hill. Pe de altă parte, potrivit Washington Post, şeful Statului Major, generalul Mark Milley, şi-a exprimat joi, în mod public, scuze pentru că s-a afişat în uniforma militară alături de preşedintele Trump, în urma dispersării brutale a unei manifestaţii paşnice, la 1 iunie, în apropierea Casei Albe, pentru ca Donald Trump să se poată fotografia la biserică, cu o Biblie în mână. „Nu ar fi trebuit să fiu acolo” – a spus Mark Milley, explicând că prezenţa sa „a creat percepţia că armata este implicată în treburile politice interne”.
Sub titlul „Rasismul. Căderea simbolurilor”, Liberation observă că ţinte ale protestatarilor au devenit şi statuile unor personalităţi care au legătură cu istoria colonialismului şi sclavagismului, fiind fie date jos, fie vandalizate. Fenomenul a trecut dincolo de graniţele americane, ajungând şi în alte ţări, în special în Marea Britanie și Belgia, unde statui ale unor figuri colonialiste au fost atacate în ultimele zile, remarcă Le Soir. În Statele Unite, una dintre victimele predilecte a devenit Christofor Columb, care după ce a fost elogiat multă vreme ca “descoperitorul Americii”, este acum adesea considerat una din figurile genocidului amerindienilor și, în general, al indigenilor, mai scrie cotidianul belgian, detaliind că o statuie a lui Christofor Columb a fost decapitată la Boston, o alta vandalizată la Miami și o a treia aruncată într-un lac în Virginia. „A distruge trecutul nu e niciodată un lucru bun. Cred că există ceva dubios în a cere îndepărtarea și distrugerea monumentelor persoanelor care au murit în urmă cu mai bine de un secol. Mi se pare un fel de distragere a atenţiei de la nişte chestiuni actuale mult mai presante“, este de părere scriitorul şi jurnalistul conservator Peter Hitchens, citat de Euronews.
La Moscova, preşedintele Vladimir Putin recurge la tot felul de trucuri pentru a face ca Rusia „să pară o democraţie”, constată Washington Post, explicând că cel mai nou truc al lui Putin este acela de a crea un „fals sistem de partide, în care formațiunilor politice autentice, cu lideri populari și bază de susținere reală, li se refuză înregistrarea formală, iar locurile lor în alegeri și organe legislative sunt ocupate de impostori al căror scop e să mimeze competiția în timp ce se conformează directivei generale”. Ziarul american comentează însă că „s-ar putea ca acest lucru să nu mai fie suficient pentru a opri mareea în creștere de opoziție publică față de regimul Putin – o opoziție ilustrată chiar și de sondajele de opinie, cu toate rezervele și părtinirea caracteristice într-o societate non-liberă”, conchide Washington Post. Şi cotidianul francez Le Point constată că „popularitatea lui Putin nu a fost niciodată atât de scăzută de când a ajuns la putere”, dar observă o altă strategie la care va recurge Kremlinul pentru a mobiliza populaţia să participe la referendumul din 1 iulie pe tema unor schimbări constituţionale care i-ar permite lui Putin să rămână la putere până în anul 2036. Glorificând valorile tradiţionale, Putin încearcă să „racoleze” votul anti-gay, folosindu-se de un filmuleţ care sugerează că Rusia se va scufunda într-un scenariu în care familii de homosexuali vor putea înfia copii pe viitor, dacă oamenii vor vota „nu” la referendumul constituţional, notează Le Point. În mod ironic, unul dintre actorii care apar în videoclipul electoral intenţionează să voteze „nu” la referendum, mai scrie ziarul francez.
Pe de altă parte, joi, „Ministerul de Externe al Rusiei a comentat planurile României de a recunoaşte Rusia drept stat ostil”, titrează Ria Novosti. „Intenția României de a include Rusia în lista amenințărilor naționale poate fi explicată printr-o dorință a acesteia de a consolida prezența Statelor Unite ale Americii și NATO la Marea Neagră”, consideră purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. „Bucureștiul, în loc să se afirme independent, aşa cum scriu ei, ca furnizor de stabilitate, îşi aduce propria contribuţie la creșterea în continuare a tensiunilor și a neîncrederii în regiune”, a afirmat Zaharova. Susţinând că trebuie menţionaţi cei care au contribuit la deteriorarea relaţiilor, pentru a nu da vina pe Rusia, Zaharova a conchis, potrivit Ria Novosti, că „includerea Rusiei printre sursele problemelor globale nu este ceva nou în politica țărilor occidentale”.
La nivel european, „Europa vrea să-şi mutualizeze răspunsurile la epidemii”, titrează Le Figaro, detaliind că mai mulți șefi de stat, inclusiv Emmanuel Macron și Angela Merkel, îndeamnă Comisia Europeană să înveţe nişte lecții din deficiențele și erorile observate în timpul pandemiei de Covid-19. Între timp, potrivit Deutsche Welle, Comisia Europeană îndeamnă statele să-şi redeschidă graniţele începând cu 15 iunie pentru reluarea activităţilor turistice. Dar, după cum constată Wall Street Journal, „frontierele Europei se redeschid pentru vară, dar nu toată lumea este invitată”, în condiţiile în care unele ţări intenţionează să menţină restricţiile pentru accesul cetăţenilor din ţările cele mai afectate de coronavirus. În domeniul economic, Financial Times consideră că este „de dorit un motor anticriză în Zona Euro”, dar constată că acoperirea marilor disensiuni este departe a fi soluţionată, cum ar fi finalizarea Uniunii bancare sau crearea unei capacităţi fiscale permanente, care să transforme Zona Euro într-o uniune economică și monetară completă. În plus, în ciuda „planurilor îndrăznețe de stimulare fiscală”, relansarea economică din Zona Euro se loveşte de marele obstacol al scăderii consumului, constată şi publicaţia elenă Naftemporiki. „Europenii au preferat să păstreze în conturile bancare sute de miliarde de euro în perioada carantinei. Și deși magazinele din multe țări s-au redeschis, primele date arată că europenii nu sunt încă pregătiți să bage adânc mâinile în buzunar. Şi asta pentru că se tem de un al doilea val și de un nou lockdown, ceea ce ar însemna o deteriorare suplimentară a condițiilor de pe piața muncii”, explică Naftemporiki, avertizând că această frică acţionează ca o frână în calea redresării economice. Schimbările în tendinţele consumiste ale populaţiei se văd şi din noile strategii comerciale ale marilor lanţuri. Astfel, compania Zara va închide 1.200 de magazine în întreaga lume, urmând să-şi crească vânzările online, scrie La Stampa.
(Carolina Ciulu)
