În legătură cu protestele recente din Statele Unite – Black Lives Matter – a făcut declaraţii o figură legendară a protestelor antirasiste din anii ’60-70 ai secolului trecut, Angela Davis. Activista pentru drepturile civice, în special ale populaţiei de culoare, crede că atât timp cât rasismul violent este tolerat, nimeni nu este în siguranţă. Despre Angela Davis şi viziunea sa despre evenimentele recente declanşate după moartea lui George Floyd, ziarul britanic The Guardian a publicat astăzi un reportaj. În ceea ce urmează redăm o sinteză din acest articol.
În anul 1972 Angela Davis a fost întrebată de un jurnalist suedez, dacă aprobă violenţa din partea Panterelor Negre (organizaţie radicală a negrilor din Statele Unite în anii ’60 n. r.). Davis, care pe vremea aceea se afla într-o închisoare din California, răspundea aşa: „Mă întrebi dacă aprob violenţa? Asta nu are niciun sens. E ca şi când m-ai întreba dacă sunt de acord cu folosirea armelor. Am crescut în Birmingham, statul Alabama. Unii dintre prietenii mei foarte buni au fost ucişi de bombe. Bombe, care au fost plasate de rasişti. Îmi aduc aminte de când eram foarte mică de sunetul bombelor care expodau de-a lungul străzii. Îmi amintesc cum tremurau casele… De aceea când cineva mă întreabă de violenţă, atunci cred că persoana aceea nu ştie nimic despre experienţele prin care au trecut negrii în această ţară, începând de atunci când primul negru a fost răpit din ţărmurile Africii.”
Imaginea, atitudinea Angelei Davis a devenit model pentru foarte mulţi afro-americani. În anul 2011 s-a realizat un colaj cu apariţiile ei televizate care a devenit virală pe reţelele de socializare, mai ales după ce s-au declanşat proteste în toată lumea împotriva violenţei poliţiei în urma uciderii lui George Floyd de către un ofiţer de poliţie din Minneapolis. Cartea Angelei Davis apărută în anul 1981: Women, Race & Class (Femei, Rase şi Clase) a devenit o lucrare de bază pentru activiştii anti-rasişti, împreună cu autobiografia autoarei.
Angela Davis are acum 76 de ani şi vorbeşte prin Zoom din biroul ei din California. Ea crede că acum este posibilă o schimbare semnificativă. Cu toate acestea, este rezervată ca un om care are o experienţă vastă, a văzut multe astfel de mişcări, începând cu revoltele din Watts (în anul 1965 în Los Angeles o verificare a poliţiei a declanşat o revoltă spontană a populaţiei de culoare, care a durat 6 zile s-a soldat cu 34 de victime şi un prejudiciu de 40 milioane de dolari n. r.), războaiele din Vietnam şi Irak, până la cazul Ferguson (în 2014 într-un cartier mărginaş al oraşului St. Louis, numit Ferguson, un poliţist alb a împuşcat mortal pe un tânăr de culoare, Michael Brown, care nu era înarmat. În scurt timp s-au declanşat revolte în mai multe oraşe din Statele Unite, inclusiv în metropole ca San Francisco, Los Angeles, New York n. r.). „Bineînţeles, ar putea să fie altfel de acum încolo. Dar nu există garanţii că aşa se va întâmpla. De multe ori s-a întâmplat că după un moment de conştientizare şi posibilitatea schimbării, au fost introduse reforme, care însă nu au fost duse până la capăt, mai mult, au împiedicat schimbările radicale” – spune Angela Davis. „Ceea ce este însă diferit acum faţă de cazurile Michael Brown, Tamir Rice (în anul 2014 un copil de 12 ani care s-a jucat cu o armă airsoft a fost împuşcat de un poliţist în Cleveland n. r.), Sandra Bland (În anul 2015 a fost găsită spânzurată într-o închisoare din Texas. Autorităţile din penitenciar au susţinut că femeia afro-americană de 28 de ani s-a sinucis, însă familia acesteia contesta decizia. FBI a cercetat cazul şi nu a formulat nicio acuzaţie împotriva conducerii penitenciarului n. r.) şi Eric Garner (În anul 2014 la New York un poliţist alb a ţinut mult timp genunchii pe gâtul lui în timp ce arestatul a spus de 11 ori că nu poate să respire. Poliţistul i-a eliberat într-un final gâtul, dar Garner, care suferea de astm în scurt timp a decedat. Poliţistul nu a fost trimis în judecată în acest caz – n. r.) este nu doar amploarea mult mai mare a protestelor, ci şi faptul că de data aceasta mulţi albi s-au alăturat negrilor. Aceasta le oferă speranţe oamenilor. Mai demult mulţi m-au întrebat dacă nu ar trebui să spunem că toate vieţile contează în loc de „black lives matter”? Cu timpul însă oamenii au înţeles că atâta vreme cât negrii sunt trataţi astfel şi violenţa împotriva lor este tolerată, nimeni nu poate să se simtă în siguranţă” – declara Angela Davis.
Despre cariera sa şi şansele mişcării civice ale populaţiei de culoare din Statele Unite, Angela Davis spune că la un moment dat a crezut că tot ceea ce a făcut ea a rămas doar istorie. Dintr-un sondaj realizat de Wall Street Journal în anul 2016 a rezultat că cei care aveau mai puţin de 35 de ani nici nu au auzit despre ea. Însă constată că a crescut o nouă generaţie de politicieni şi activişti foarte bine pregătiţi. „Văd aceşti tineri atât de inteligenţi, care au învăţat foarte mult din trecut şi au dezvoltat idei noi. Inclusiv eu învăţ mult de la oameni cu 50 de ani mai tineri decât mine. Este o experienţă interesantă pentru mine. Asta mă face să vreau să rămân în luptă – spune Angela Davis.
Székely Ervin, Rador
