Pandemia rămâne în atenţia presei internaţionale, alături de protestele îndreptate împotriva rasismului.
În timp ce „Europa îşi redeschide frontierele, epidemia face un nou salt în China”, rezumă situaţia Le Monde. „Beijingul se pregăteşte pentru al doilea val al epidemiei”, închizând piaţa de peşte, relatează Financial Times. Le Figaro scrie că „Brazilia devine a doua ţară cea mai îndoliată de coronavirus”, după Statele Unite, întrecând Marea Britanie. Iar cotidianul belgian Le Soir informează că mai multe ţări europene „au semnat un acord cu grupul farmaceutic AstraZeneca pentru a garanta furnizarea în UE a 300 de milioane de doze ale unui eventual vaccin împotriva coronavirusului”, care ar putea fi dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford înainte de sfârşitul anului.
În ziarele din Statele Unite, protestele împotriva practicilor brutale ale poliţiei tind să ocupe mai mult spaţiu decât pandemia, deşi din acest punct de vedere revenirea la normal ar putea să apară abia peste un an, după cum estimează consilierul prezidenţial şi expert în epidemiologie Anthony Fauci, citat de Washington Post. New York Times relatează că şefa poliţiei din Atlanta a demisionat „la mai puţin de 24 de ore” de la incidentul în care un poliţist a împuşcat un tânăr de 27 de ani care ulterior a murit. Incidentul s-a soldat cu destituirea poliţistului şi noi proteste împotriva rasismului, adaugă ziarul new-yorkez. Furia protestatarilor americani s-a revărsat în unele locuri şi asupra unor monumente ale unor colonişti, confederaţi sau rasişti notorii, remarcă Washington Post. Însă, dacă „monumentele controversate sunt surprinzător de uşor de dărâmat”, „mai greu este să fie reparată lumea care le-a construit”. „Ceea ce se întâmplă în SUA reprezintă o manifestare generată de crizele interne profunde” care se manifestă de mult timp în America, de la venirea la putere a preşedintelui Donald Trump, apreciază preşedintele Vladimir Putin, citat de agenţia de presă rusă Tass. Liderul de la Kremlin mai spune că după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din 2016, „partea învinsă a inventat tot felul de fabulaţii doar pentru a-i pune la îndoială legitimitatea”, notează agenţia Tass.
În orice caz, întregul echilibru al puterilor mondiale pare a fi repus în discuţie de crizele care au cuprins lumea. Într-un interviu acordat cotidianului german Der Spiegel, cunoscutul economist american Nouriel Roubini „nu crede că economia globală se va redresa rapid” şi consideră că „actuala situaţie gravă va duce la o vară de proteste în SUA şi la ani de dificultăţi în Europa”. Şi deşi este posibil ca şansele preşedintelui Trump de a fi reales în toamnă să scadă, „Joe Biden va trebui să câştige la o diferenţă foarte mare pentru ca Donald Trump să plece de bunăvoie de la Washington”, iar dl Roubini prezice „că nu va fi aşa”. În cazul în care va pierde la o diferenţă mică, Donald Trump „își va chema adepții să se ridice la arme – sunt destui fasciști albi înarmați mișunând pe acolo. El le reamintește suficient de des despre Al Doilea Amendament, care le permite americanilor să dețină arme”, atenţionează Nouriel Roubini, citat de Der Spiegel. Sub titlul „În timp ce Trump îşi repatriază trupele din Germania, Putin şi Xi sunt în ofensivă”, The Sunday Times publică o analiză a schimbărilor geopolitice actuale. „Un amestec periculos între China în plină ascensiune, Rusia revanşardă, America izolaţionistă şi Europa pasivă destabilizează securitatea internaţională într-o măsură nemaiîntâlnită de 30 de ani. Dacă mai punem recesiunea globală asociată pandemiei şi bănuielile că preşedintele american – care pare a privi spre Putin, acuzat de intervenţie în alegerile americane din 2016 în favoarea lui Trump – ar putea avea o reacţie moderată faţă de Rusia resurgentă, alianţa mondială a democraţiilor nu a părut niciodată mai fragilă. În aceste împrejurări, planul de retragere a trupelor americane este ‘o nebunie’ şi o ‘greşeală colosală’ care va submina în continuare coeziunea NATO, spune generalul american în retragere Ben Hodges, fost şef al armatei americane în Europa. Iar „Rusia ar putea profita de discordia din NATO pentru a-i testa capacitatea de apărare. ‘Dacă ei vor considera că noi nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice şi să ameninţe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, crede generalul american, citat de The Sunday Times.(RADOR, Adriana Buzoianu)/abuzoian/cciulu/dsirbu
RADOR (14 iunie)
