„Europa se redeschide pentru o vară ce nu seamănă deloc cu celelalte, după restricţiile generate de coronavirus”, titrează CBS News, detaliind că se menţin în continuare multe restricţii la frontieră şi că nu este sigur cât de dornici vor fi europenii să circule în această vară. „După ce au petrecut trei luni în izolare și în singurătate, europenii au din nou, de luni, posibilitatea de a călători mai ușor dintr-o țară în alta, grație unui recul al pandemiei de coronavirus. Dar înainte de a face bagajele, trebuie să studiați bine harta Europei și să știți că există zone verzi, galbene sau roșii, în funcție de originea și de destinația călătorilor, şi zone în care circulaţia poate fi limitată”, avertizează El Pais. Ziarul elen Proto Thema constată deja un val de turişti români şi bulgari spre Grecia, detaliind că un număr semnificativ de maşini au ajuns la graniţa greco-bulgară de la Promachonas cu câteva ore înainte ca această să fie deschisă, ceea ce a generat „cozi şi disconfort”. Potrivit reprezentantului Organismului Elen al Turismului în România, imediat ce guvernul de la Atena a anunţat data deschiderii graniţelor, s-a înregistrat un val de rezervări efectuate de români la unităţile turistice din Grecia. Cu toate acestea, el anticipează că numărul turiştilor români va fi mai scăzut vara aceasta decât în ceilalţi ani pentru că pe de o parte, „oamenii au fost afectaţi economic”, iar pe de altă parte, „mulţi au fost cuprinşi de o teamă ce nu va fi depăşită uşor”, mai scrie Proto Thema. El Pais constată că există şi o serie de ţări „care se tem” de libera circulaţie în vremea coronavirusului. Astfel, România nu își va deschide luni granițele pentru călătorii străini și nici nu a oferit o dată cu privire la momentul în care intenționează să ia această măsură. Portugalia și Spania vor aștepta până la 1 iulie pentru a primi turiști, ceea ce implică reciprocitate cu multe țări. Norvegia își deschide granițele doar pentru țările nordice, cu excepția Suediei, iar Danemarca este selectivă și va primi doar cetățeni din Germania, Norvegia și Islanda, detaliază cotidianul spaniol.
Pe plan economic, climatul rămâne unul de incertitudine. Le Monde dedică o amplă analiză „Generaţiei Covid” şi constată că „Tinerii sunt victimele crizei economice” generate de coronavirus. Vorbind atât cu absolvenţi de facultate, cât şi cu absolvenţi de şcoli tehnice, ziarul francez conchide că tinerii încearcă să intre pe piaţa muncii într-o perioadă de recesiune profundă, dar creşterea dramatică a şomajului le transformă eforturile într-o misiune imposibilă. Pe de altă parte, creşterea numărului de cazuri noi de coronavirus în Statele Unite şi China provoacă o nouă cădere a burselor globale, de teama că o nouă recrudescenţă a epidemiei ar împiedica relansarea economică, observă Financial Times. În schimb, economiştii Morgan Stanley, citaţi de Bloomberg, prevăd o revenire în formă de V a economiei globale, anticipând că dezvoltarea economică şi productivitatea vor reveni la nivelurile de dinaintea pandemiei până în ultimul trimestru al acestui an. La Stampa constată că şi Beijingul va urmări o politică bugetară mai proactivă, stabilindu-şi un deficit de 3,6% din PIB şi anunţând luni emiterea unor obligaţiuni de stat în valoare de 14 miliarde de dolari pentru a ţine sub control pandemia şi a aloca mai multe fonduri pentru sprijinirea companiilor şi persoanelor.
Criza coronavirusului are implicaţii şi în domeniul militar. Astfel, mizând pe o integrare europeană mai profundă în epoca post-Covid, Franţa şi Germania îndeamnă Uniunea Europeană să-şi dezvolte capabilităţile comune de apărare, remarcă Bloomberg, comentând că iniţiativa, susţinută şi de alte state membre, precum Spania şi Italia, vine în contextul unei perioade deosebit de dificile în relaţiile transatlantice şi după informaţia privind retragerea, planificată de preşedintele Donald Trump, a circa 10.000 de militari americani din Germania. Pe de altă parte, Rusia anticipează o „confruntare militară în perioada post-coronavirus”, după cum constatăm din Nezavisimaia Gazeta. Comentând informaţii din presa occidentală, cotidianul rus consideră că pandemia aduce un impuls suplimentar unui proces de deglobalizare început cu ceva timp în urmă, iar acest fapt pune Occidentul în faţa unor noi provocări „legate nu numai de încercările președintelui Putin de a transforma Rusia dintr-o putere regională într-un jucător cu drepturi egale pe arena mondială”, ci şi de China. Prin urmare, „NATO încearcă nu doar să-și mențină prezența la frontierele rusești, ci şi să-şi extindă sfera responsabilității sale până în China”, conchide Nezavisimaia Gazeta. În Extremul Orient, însă, Japonia „renunţă la costisitorul sistem american de apărare cu rachete bazat la sol”, care ar fi sporit capabilitatea ţării de a respinge ameninţările venite dinspre Coreea de Nord, notează New York Times. Ziarul american aminteşte că Statele Unite „au instalat sistemul fixat la sol Aegis Ashore în România şi Polonia, iar Japonia urma să fie a treia ţară gazdă a sistemului”.
Revenind în regiunea noastră, încheiem cu articolul semnat pentru site-ul Euractiv de Günther Verheugen, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, care pledează pentru „includerea Europei de Sud-Est în planul de redresare post-pandemie al UE”. Considerând că „timp de mulți ani a existat o evidentă nepotrivire între importanța regiunii pentru pacea și stabilitatea întregii Europe și atenția care i-a fost acordată” şi că „până și state membre UE, precum Bulgaria și România, sunt tratate ca niște rude sărmane, tolerate, dar nu acceptate pe deplin ca egali”, Verheugen avertizează că „majoritatea fostelor republici iugoslave și Albania au doar o așa-zisă perspectivă europeană, dar nici una dintre ele nu are o dată realistă de aderare luată în calcul pentru viitorul previzibil”. Deşi „Uniunea Europeană are numeroase motive de a fi frustrată și dezamăgită de progresul lent al regiunii”, „frustrarea și dezamăgirea nu pot fi motive pentru absența ambiției politice”, consideră Verheugen. Fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene atrage atenţia că „UE ar trebui să fie conștientă că vidul politic din această parte a continentului atrage entități interesate din alte regiuni, cum ar fi China, Rusia, Turcia sau SUA”. „Soluția inteligentă ar fi să împușcăm doi iepuri cu același glonț și să combinăm măsurile de redresare post-pandemie cu o angajare reînnoită și consolidată a UE în regiunea balcanică”, susţine Verheugen, propunând „un program special de infrastructură pentru Europa de Sud-Est ca parte integrală a întregului pachet de redresare a economiei europene”. În viziunea lui Verheugen, România şi Bulgaria, care „au deprins deja cunoștințe substanțiale privind utilizarea fondurilor UE”, „ar trebui să-și pună cunoștințele la dispoziția partenerilor lor din regiune”, se mai arată în articolul publicat de Euractiv.
Carolina Ciulu
