„Beijingul recurge la o nouă serie de restricţii în condiţiile în care coronavirusul se întoarce”, titrează New York Times, în timp ce Le Monde detaliază că în faţa unei „situaţii epidemice extrem de severe”, capitala chineză se închide, lansând o campanie de depistare a cazurilor de coronavirus în zonele rezidenţiale. „O luăm de la capăt?” se întreabă Al Jazeera, în timp ce South China Morning Post adoptă un ton liniştitor, asigurând că Beijingul a învăţat lecţia Wuhan în gestionarea focarelor, iar situaţia este sub control. Nici în alte părţi ale planetei lucrurile nu sunt încurajatoare – după cum putem vedea dintr-o situaţie centralizată de The Guardian. Astfel, şase state americane raportează un număr record de noi cazuri, Brazilia a înregistrat cea mai proastă zi de la izbu18cnirea epidemiei, în Rusia, preşedintele Vladimir Putin a instalat un tunel de dezinfectare a persoanelor care îl vizitează la reşedinţa sa de la Moscova, iar în Noua Zeelandă, virusul şi-a făcut din nou apariţia după ce se crezuse că a fost eliminat. În Italia, în schimb, continuă să se înregistreze o scădere rapidă a cazurilor spitalizate de Covid-19, atât în secţiile de reanimare, cât și în celelalte secţii, spune un profesor de boli infecțioase al Universității din Genova, care mai constată şi că bolnavii care au ajuns în ultimele săptămâni la spital prezintă o complexitate mult mai mică a bolii decât în trecut. Profesorul, citat de Il Giornale, subliniază că acestă evoluţie îi contrazice pe „catastrofişti şi pesimişti” care prevedeau o creștere a cazurilor și a deceselor, după relaxarea restricţiilor.
În Europa, unde criza sanitară pare să fi trecut de ce a fost mai rău, atenţia se îndreaptă acum spre eforturile de combatere a coronavirusului şi a efectelor sale. Astfel, potrivit Irish Examiner, „Uniunea Europeană lansează strategia pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului” şi, potrivit New York Times, „face apel la constituirea unei alianţe globale pentru achiziţionarea în avans a vaccinurilor împotriva COVID-19”. „Țările cu venituri mari ar acționa ca un grup internațional de cumpărători, accelerând astfel dezvoltarea de vaccinuri sigure și eficiente și contribuind la maximizarea accesului în lume pentru cei care au nevoie de vaccin. Când este vorba despre a lupta împotriva unei pandemii globale, nu există loc pentru cei care spun ‘mai întâi eu'”, a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Rai News.
Pe de altă parte, criza economică provocată de pandemie rămâne în prim-plan. „Franţa se teme de o creştere masivă a falimentelor”, titrează Le Monde, estimând că circa 21% dintre companiile franceze vor declara falimentul până la sfârşitul anului 2021. Prognoza este similară şi în Spania, în timp ce pentru Italia şi Marea Britanie se estimează o rată a falimentelor de 37%. Estimările sunt mai bune pentru Germania, unde rata ar fi de 12%. În aceste condiţii este de înţeles apelul lansat de şefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva: Cheltuiți, cheltuiți, cheltuiți! Potrivit Mediapool, Gheorghieva a cerut statelor să continue să toarne bani în economiile lor, pentru a combate criza provocată de pandemie. Însă, combaterea pandemiei ar putea spori corupția în Europa, în condiţiile în care milioane şi milioane de euro circulă în toate direcţiile în cele 27 de state-membre UE, sub formă de fonduri anti-Covid, atrage atenţia OSCE, subliniind că „necesitatea folosirii de noi tehnologii pentru prevenirea și combaterea corupției și a spălării banilor este un imperativ pentru societățile europene”, notează cotidianul portughez Jornal Economico.
ΕuObserver este preocupat de polarizarea existentă în societăţile occidentale. Pornind de la cazul Statelor Unite, unde atitudinea faţă de cele două partide devine din ce în mai puţin o chestiune de politică tranzacțională (ce fac ei pentru mine?) și tot mai mult una de super-identitate, în care elemente disparate ale vieții de zi cu zi se grupează în spatele unei presupuse idei politice, comentatorul Euobserver vorbeşte despre o confruntare între „triburi politice”, care duce la „blocaj, la absența oricărui compromis pentru a face ca țara să avanseze și la erodarea guvernării democratice”. „Europa suferă deja de o polarizare extremă de tip american”, constată mai departe EuObserver, explicând că „extrema dreaptă europeană a copiat entuziastă manualul mișcării Alt-right din SUA, care spune să inventezi presupuse conflicte între civilizații, care apoi justifică orice mijloace pentru a obține și păstra puterea”. Remarcând că, „din nefericire, multe personaje cu mentalitate democratică pășesc involuntar în această capcană a polarizării”, EuObserver conchide că „cea mai importantă lecție pe care ar trebui să ne-o însușim este să evităm polarizarea extremă care a subminat SUA, și care slăbește deopotrivă și Uniunea Europeană și statele ei membre. Ar trebui să ne abordăm direct propriile probleme, în loc să divagăm, risipindu-ne energia pe dezbateri prin intermediari despre problemele prietenilor noștri de peste Atlantic”, îşi încheie articolul Michael Meyer-Resende, director executiv al organizaţiei Democracy Reporting International din Berlin.
În privinţa României, Liberation titrează: „România este pe cale să interzică studiile de gen la universitate”. „Este acesta semnul unei reacții conservatoare în Europa de Est?”, se întreabă cotidianul francez, detaliind că „miercuri dimineață, Parlamentul român a interzis studiile de gen în școli și universități, în ciuda criticilor puternice de pe rețelele de socializare și din mediul academic, care denunță o derivă ‘iliberală’, care amintește de premierul naționalist maghiar Viktor Orban”. Liberation menţionează că „înainte de România, Ungaria vecină a interzis studiile de gen în 2018. Iar luna trecută, Budapesta a interzis și înregistrarea schimbărilor de sex și recunoașterea legală a identității de gen a persoanelor transgender, în ciuda numeroaselor proteste internaționale”. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
