Presa internaţională continuă să scrie despre evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi despre măsurile de redresare economică post-Covid. „Germania trimite în carantină 7.000 de oameni după detectarea unui focar local”, în timp ce un expert de la Beijing spune că noile cazuri din capitala chineză „sunt sub control”, „în Indonezia se înregistrează o creştere record a numărului de contaminări” şi „Brazilia se apropie de 1 milion de infectări”, rezumă The Guardian.
Pentru Uniunea Europeană este momentul să adopte un plan de redresare economică post-corona, ale cărui contururi au fost deja trasate, iar acum vor fi discutate în cadrul summitului de vineri (19 iunie). Acest plan şi obiectivele preşedinţiei germane a Consiliului European au fost prezentate de cancelarul Angela Merkel joi în faţa Bundestagului, relatează Euractiv. Die Welt notează că şefa guvernului german a subliniat că „pandemia a arătat cât de fragil este proiectul european” şi că „Europa are nevoie de noi, aşa cum şi noi avem nevoie de Europa”. Vorbind despre „Un proiect care duce în viitor”, Merkel a spus că „Europa trebuie să folosească pandemia pentru a avansa reforme importante” pe fondul schimbării climatice şi a digitalizării „care schimbă fundamental modul în care oamenii trăiesc împreună”, reţine Die Welt. Financial Times notează că „Merkel a emis un avertisment drastic privind urgenţa adoptării fondului de redresare” economică după pandemie, evidenţiind că în lipsa convenirii acordului „ar fi încurajate forţele populiste”. Parlamentul European atenţionează însă că nu-şi va da consimţământul pentru planul de redresare în lipsa identificării unor noi resurse proprii de finanţare, consemnează Euractiv. Aceeaşi publicaţie europeană îl citează pe preşedintele Iohannis care a vorbit despre „ce vrea România de la summitul UE”, anume „o alocare semnificativ mai mare de fonduri pentru viitoarea perioadă planificată” care începe în 2021, în special pentru politica de coeziune cât şi pentru sectorul agricol. Totodată, „Iohannis a subliniat necesitatea de a fi convenit un acord final cât mai curând posibil” şi „a făcut apel la o mai mare flexibilitate în politica de coeziune” precum şi la „stabilirea unei cote mai mari pentru componenta granturilor, comparativ cu a împrumuturilor în cadrul fondurilor totale alocate pentru relansarea economică” a UE, rezumă Euractiv. O altă provocare pentru Uniunea Europeană se va dovedi relaţia cu China, un „partener strategic” al Bruxelles-ului, după cum a punctat Angela Merkel, care a pledat pentru un „dialog deschis cu Beijingul privind protecţia investiţiilor din UE, protecţia climei şi un rol comun în Africa”, notează Die Welt. Pe de altă parte, EUObserver relatează despre planurile anunţate de Comisia Europeană de a impune verificarea mai atentă a subvenţiilor străine, pentru a proteja companiile europene faţă de concurenţa neloială şi preluarea de către actori străini, în încercarea de a-şi stabili „autonomia strategică” faţă de China şi SUA şi în acelaşi timp de a-şi apăra propriile sale interese economice. „Între China şi Europa există un ‘înainte’ şi un ‘după’ coronavirus”, întrucât „criza asociată pandemiei de Covid-19 le-a deschis ochii acelora dintre cei 27 care mai credeau încă într-o anumită bunăvoinţă a Chinei, chiar şi definită de un an drept ‘rival sistemic'”, constată Le Monde. Totuşi, „în confruntarea dintre Beijing şi Washington, Bruxelles-ul şi-ar dori să evite să aleagă” una din tabere, adoptând o aşa-numită „doctrină ‘My Way’ sau ‘Sinatra” după numele interpretului celebrei melodii, o doctrină a drumului propriu, care însă necesită ceva mai multă claritate, consideră ziarul parizian.
Între timp, presa din Statele Unite se întrece în a comenta pe marginea unor dezvăluiri făcute de fostul consilier al preşedintelui Trump, John Bolton, în memoriile sale care ar urma să fie publicate în 23 iunie, scrie USA Today. Citat de Wall Street Journal, Bolton susţine că „Trump a pus şansele de a fi reales mai presus de interesul naţional”, cerând ajutorul preşedintelui Chinei pentru a obţine un al doilea mandat şi spunându-i lui Xi Jinping că „încarcerarea uigurilor este exact ceea ce era bine de făcut”. Într-un interviu publicat de acelaşi jurnal de pe Wall Street, liderul de la Casa Albă îl califică drept „un mincinos” pe Bolton. Însă pentru publicarea memoriilor fostului consilier al lui Donald Trump se dă o veritabilă bătălie legală, Departamentul Justiţiei cerând unui judecător să emită un ordin de oprire a apariţiei editoriale, întrucât administraţia susţine că volumul conţine informaţii clasificate, scrie New York Times. Pe un ton critic, Washington Post observă că memoriile lui Bolton „sunt pline de dezvăluiri despre care el ar fi trebuit să vorbească mai demult”. Citat şi de The Guardian, John Bolton declară că „nu crede că Trump are competenţa pentru a îndeplini funcţia (de preşedinte)”. Cotidianul londonez comentează că „volumul exploziv al lui Bolton arată că preşedinţia Trump încă mai poate şoca”. O dezvăluire poate nu la fel de şocantă, dar cu siguranţă neliniştitoare apare în raportul anual al Înaltului comisariat ONU pentru refugiaţi, care arată că „numărul refugiaţilor aproape s-a dublat în ultimii 10 ani”, ajungând la aproape 80 de milioane de oameni siliţi să plece din casele lor de războaie, persecuţii, insecuritate alimentară sau dereglarea climei, iar pandemia de Covid-19 „le-a agravat şi mai mult situaţia umanitară”, relatează Le Figaro.
Adriana Buzoianu, RADOR
