Imediat după prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989, România și-a reafirmat atașamentul profund față de valorile democratice occidentale și față de principiile statului de drept,prin redeschiderea dialogului cu reprezentanții Consiliului Europei.
Determinarea și eforturile întreprinse de Parlament și Guvern au avut rezultate rapide și, la 20 iunie 1994, România devenea parte integrantă a sistemului juridic european prin ratificarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale și a Protocoalelor adiționale 1, 4, 6, 7, 9 şi 10, aderând, astfel, lajurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO).
Sistemul de protecţie oferit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum și standardele universale stabilite de aceasta consacră drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și le așează într-un mod clar, consecvent și predictibil în centrul arhitecturii politice și democratice a statului român. De aceea, garantareaconcretă și eficientă a drepturilor și libertăților pe care fiecare cetățean le are, indiferent de sex, rasă, culoare, limbă, religie, avere, opinii politice sau de oricare altă natură,reprezintă pentru Româniapiatra de temelie a sistemului nostru instituțional.
Respectarea drepturilor și libertăților individuale reprezintă o obligație legală, iar protejarea lor este un act de participare civică și politică la care, deopotrivă oameni politici și cetățeni, trebuie să contribuie zi de zi.
La 26 de ani de la ratificarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, Președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, își reafirmă angajamentul de a veghea la respectareadrepturilor și libertățilorfundamentale și îndeamnă la cooperare loială toate puterile statului, precum și societatea civilă, pentru a garanta egalitatea cetățenilor în drepturi și a răspunde rapid, în orice moment în care aceasta poate fi supusă riscului.
