Presa internaţională continuă să relateze despre evoluţia pandemiei şi despre numeroasele ei consecinţe.
Focarele de coronavirus descoperite în Germania duc la reinstituirea măsurilor de izolare a cartierului Warendorf şi a localitătii Gütersloh, scrie Die Welt. „Din cei 6.140 de angajaţi ai companiei Tönnies testaţi, 1553 sunt infectaţi cu coronavirusul şi sunt cazuri şi în rândul membrilor familiilor lor”, precizează ziarul german, cu menţiunea că „autorităţile vor extinde masiv testarea populaţiei”. Este „prima dată când Germania reinstituie restricţiile pe plan local”, constată La Libre Belgique. „Sute de poliţişti au fost desfăşuraţi în regiune pentru a veghea la respectarea măsurilor de carantină” şi „la faţa locului au fost trimişi translatori de polonă, română şi bulgară”, adaugă cotidianul belgian. Cea mai mare fabrică de procesare a cărnii din Europa „trebuie trasă la răspundere pentru focarul de infecţie cu Covid-19”, scrie The Guardian citându-l pe ministrul german al muncii, care afirmă că „regiunea a fost ‘luată ostatic’ de faptul că proprietarii nu au luat măsuri de protecţie a muncitorilor”, majoritatea veniţi din România şi Bulgaria. „Practicile de muncă aplicate în industria de procesare a cărnii s-au aflat din ce în ce mai mult în atenţie în ultimele săptămâni. Angajaţii care lucrează şi locuiesc laolaltă în spaţii înghesuite sunt deseori contractaţi de companii din afară, ceea ce înseamnă că nu pot fi protejaţi de standardele de muncă şi de reglementările salariale din Germania”, explică The Guardian. Problema face obiectul unui proiect de rezoluţie la nivel european în vederea garantării unui „tratament corect pentru lucrătorii transfrontalieri ai Europei”, după cum scrie eurodeputatul român Dragoş Pîslaru de la grupul Renew Europe, în Euractiv. Este vorba de oameni care ajung să „semneze contracte în germană, neerlandeză sau alte limbi pe care nu le cunosc” şi care „deseori află la sosirea la destinaţie că orele de muncă pe care trebuie să le presteze sunt mai multe, salariile mult mai mici decât promisiunile şi condiţiile de trai, cu locuinţe în care li se asigură prea puţină protecţie la Covid-19”, punctează europarlamentarul român care a redactat propunerea de rezoluţie care ar urma să fie adoptată la summitul UE din luna iulie, după cum citim în Euractiv.
Le Soir informează că pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, summitul extraordinar al UE care va avea loc în 17-18 iulie se va desfăşura cu participarea fizică a liderilor celor 27 şi cu „obiectivul de a dezbate planul de relansare post-coronavirus şi bugetul multianual pentru perioada 2021-2027”.
Ziarele străine scriu şi despre summitul China-UE, care a încercat să aducă în discuţie relaţiile postpandemie dintre Beijing şi Bruxelles. Ziarul italian Il Giornale publică „reţeta Xi Jinping” pentru aceste relaţii în care „China şi UE ar trebui să se respecte, să caute puncte comune, să lase divergenţele deoparte” şi să fie „două forţe importante pentru menţinerea păcii şi stabilităţii globale”. Le Monde trage însă concluzia că „Bruxelles-ul şi Beijingul dialoghează fără a se convinge”, punctele de dezacord fiind legate de respectarea angajamentelor asumate de China în materie climatică şi mai ales de respectarea drepturilor omului. Cotidianul parizian menţionează totuşi că „în vreme ce relaţia transatlantică este în suferinţă, nu se pune problema ca Bruxelles-ul să mai adauge o criză deschisă cu China” şi „chiar dacă ridică puţin tonul, UE ştie până unde poate merge pentru a nu fi prea departe”. Pe de altă parte, New York Times relatează că „Uniunea Europeană se pregăteşte să interzică accesul călătorilor americani, la redeschiderea frontierelor sale de la 1 iulie, din cauză că Statele Unite nu au reuşit să aducă sub control virusul”. Acelaşi cotidian american scrie că la audierea sa în Congres, consilierul prezidenţial şi expertul în boli contagioase Anthony Fauci a spus că „următoarele două săptămâni sunt ‘cruciale’ pentru încetinirea” epidemiei de pe teritoriul SUA. La apariţia cărţii scrise de fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Trump, în pofida încercărilor liderului de la Casa Albă de a opri publicarea volumului de memorii, Washington Post scrie că unii „democraţi şi republicani se întreabă care sunt motivele care au stat la baza cărţii care face dezvăluiri complete”. Iar din Wall Street Journal aflăm că „după victoria din 2016 a unui preşedinte american puţin cunoscut la Beijing, contribuţiile la campania sa au deschis uşile de la Washington unor cetăţeni chinezi cu relaţii sus-puse”./abuzoian/rlambru
Adriana Buzoianu, RADOR
