Se pare că valul de demonstraţii foarte violente şi radicale din Statele Unite are cauze mult mai complexe decât abuzul poliţiei din cazul morţii lui George Floyd. Acest caz a fost doar scânteia care a făcut ca tensiunile sociale, economice, rasiste şi istorice deja existente, să explodeze. Statele Unite se află într-o stare de criză şi pandemia de coronavirus precum şi câteva măsuri inabile ale guvernului au făcut ca această criză să erupă – este concluzia mai multor analişti.
Una dintre cauzele care au generat criza, despre care s-a vorbit mai puţin, este slăbirea coeziunii între statele membre ale federaţiei, mergând până la dorinţa de secesiune a unor state precum Texas, California sau Nevada. Texas este statul care s-a integrat ultimul în SUA şi unde tradiţiile specifice sunt păstrate cu mare grijă. Mai ales după începerea procesului Brexit, ideea secesiunii a câştigat din ce în ce mai mulţi adepţi. „Texit”-ul nu este doar ideea unor organizaţii civice – scrie publicaţia The Atlantic. Atunci când armata americană a susținut ultimul exerciţiu în Texas, guvernatorul statului, Greg Abbot a declarat că „Garda Texană” va urmări cu atenţie mişcările trupelor federale. Declaraţia făcea trimitere la temerile, care încă există în populaţia texană, că armata federală ar putea să le ocupe ţara, așa cum s-a întâmplat în anul 1865.
În California se răspândeşte cu repeziciune sloganul „Calexit”. Nu numai cercurile naţionaliste cochetează cu această idee, ci și vocea cea mai autorizată a statului, guvernatorul Gavin Newsom. Acesta a declarat în aprilie: „California este practic stat naţional”, care trebuie să urmărească o strategie naţională proprie chiar şi în ce privește modul de apărare împotriva pandemiei de coronavirus – scrie The New York Times. Majoritatea populaţiei din California s-ar aştepta la o politică total diferită decât cea reprezentată de Washington şi de preşedintele Donald Trump. Nu este întâmplător că la alegerile prezidenţiale din anul 2016 în acest stat Hillary Clinton a primit de două ori mai multe voturi decât Trump. Pe lângă tradiţiile istorice ale dorinţei de secesiune (în anul 1846 pentru un scurt timp a existat ca stat independent Republica California), motivul cel mai puternic al dorinţei de secesiune este cel economic. California este statul cel mai bogat în cadrul Statelor Unite şi dacă ar deveni independent, atunci ar putea să fie una dintre ţările cele mai prospere din lume. Mulţi consideră că Washington trăieşte pe spatele californienilor şi soluţia cea mai potrivită ar fi independenţa.
Un alt motiv al tensiunilor îl constituie inegalitatea socială şi economică a americanilor. Cei mai bogaţi 700 de americani dețin împreună o avere de 3,5 trilioane de dolari (un trilion reprezintă un miliard de miliarde, adică un miliard la puterea 18). Această sumă fabuloasă este mai mare decât economia Germaniei. 90% dintre aceşti oameni influenţează deciziile politice prin diferite fundaţii, universităţi, trusturi de presă etc. – scrie jurnalista Jane Mayer, în cartea sa intitulată Dark Money (Bani negri) apărută în anul 2017 . În aceste condiţii, o schimbare a sistemului politic prin mijloace legale şi paşnice este aproape imposibilă, este de părere autoarea, ceea ce explică amplitudinea revoltei din aceste zile. Este oarecum simbolic faptului că dărâmarea unor statui, nu numai a personalităţilor care pot fi acuzate de rasism, ci şi a „părinţilor Americii” transmite un mesaj clar: protestatarii nu mai acceptă însăşi existenţa acelui stat, care nu mai poate fi reformat.
În al treilea rând trebuie amintite abuzurile poliţiei şi discriminarea populaţiei de culoare. Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat recent un amplu material despre rasismul sistemic al sistemului judiciar din Statele Unite, arătând că poliţiştii practic pot aresta pe o persoană de culoare fără nici un motiv, doar pe baza suspiciunii că persoana în cauză ar putea să comită o infracţiune. Cazurile Michael Brown, Tamir Rice, Sandra Bland, Eric Garner şi mai nou George Floyd arată acest lucru. În prezent, raportat la numărul populaţiei, există de patru ori mai mulţi deţinuţi din rândul comunităţilor afro-americane decât albi – scrie ziarul german. Într-un interviu difuzat de emisiunea în limba maghiară a Radio Târgu-Mureş sociologul Róna-Tas Ákos, care trăieşte în San Diego explică faptul că situaţia s-a agravat după ce Donald Trump a încurajat intervenţiile în forţă ale poliţiştilor, a autorizat folosirea armelor militare (mai eficiente în a ucide) de către poliţie. Unele atribuţii ale poliţiei locale, care cunoşteau mai bine specificul localităţilor, aveau legături cu populaţia de culoare, au fost preluate de poliţia federală, care a intervenit fără tact, timorat şi de multe ori nepregătit, ceea ce a dus la măsuri disperate, extreme, care au alimentat tensiunile.
În plus, apariţia pandemiei a agravat situaţia şi aşa precară a comunităţilor afro-americane sărace. În prezent sunt 40 de milioane de şomeri în Statele Unite, care au timp să meargă la proteste şi care fiind disperaţi pot fi antrenați de multe ori în acte iresponsabile. Róna-Tas Ákos crede că până la alegerile din noiembrie este puţin probabil ca situaţia din Statele Unite să se calmeze.
Székely Ervin, Rador
