Referendumul din Rusia, prin care cetăţenii sunt chemaţi să declare dacă sprijină modificările Constituţiei propuse de preşedintele Vladimir Putin, a început deja şi va dura până la data de 1 iulie. Rezultatul votului este previzibil – voturile „pentru” vor fi majoritare – problema care se pune este doar în ce privește rata de participare. Nu este clar însă dacă această procedură este inițiată pentru menţinerea la butonul de comandă a lui Vladimir Putin, sau dacă este pentru „construirea” urmaşului actualului preşedinte.
„Nu pot să prevăd ce va face Rusia. Ţara este o enigmă ascunsă într-un secret, care a fost împachetat într-un rebus. Dar poate că există o cheie, şi aceasta este interesul naţional rusesc” – a spus în urmă cu 80 de ani Winston Churchill, care la acel moment nu era încă prim-ministrul Marii Britanii. Declaraţia nu şi-a pierdut actualitatea nici astăzi, situaţia s-a schimbat doar atât că acum nu este sigur, dacă interesul naţional rusesc şi interesele personale ale lui Vladimir Putin sunt convergente.
Referendumul, care durează timp de o săptămână ilustrează foarte bine realitatea statului putinist – scrie portalul maghiar hvg.hu. Nici măcar nu putem să vorbim despre un referendum în sens juridic. Este mai degrabă un plebiscit, în care puterea cere o aprobare pentru un anumit demers legislativ excepţional. Însăşi denumirea procedurii este „vot naţional” şi nu referendum, dar un asemenea demers legislativ nu este reglementat în Constituţia Rusiei.
Guvernul şi presa guvernamentală face eforturi deosebite să mobilizeze oamenii la vot. Funcţionarii locali nu-şi aleg mijloacele pentru a atinge acest scop. Potrivit unei înregistrări audio care s-a scurs în presa rusă, un redactor şef al unei televiziuni locale i-a ameninţat pe angajaţii care nu vor participa la referendum că îşi vor pierde slujbele.
Este de menţionat că în timp ce de luni de zile se duce o campanie guvernamentală pentru participare la plebiscit, se vorbeşte foarte puţin despre fondul modificărilor propuse. Este vorba despre indexarea obligatorie a pensiilor, majorarea salariului minim pe economie, redistribuirea competenţelor între parlament şi preşedinte, înăsprirea condiţiilor pentru ocuparea funcţiei de preşedinte şi – cel mai important – renumerotarea mandatelor actualului preşedinte. Atât Constituţia actuală cât şi cea care urmează să fie adoptată limitează numărul mandatelor prezidenţiale îndeplinite de o singură persoană la două, dar numerotarea ar reîncepe de la zero în anul 2024, atunci când va expira mandatul actualului preşedinte.
Ceea ce însă nu e clar pentru analişti este dacă Putin va dori să rămână preşedinte pentru încă două mandate de câte 6 ani (până în 2036), sau dacă vrea să folosească acest interval de timp ca să-și pregătească urmaşul. Declaraţiile lui Putin nu sunt lămuritoare în acest sens. A spus că în cazul în care majoritatea ruşilor vor vota în favoarea modificării Constituţiei, care a fost deja adoptată de cele două camere ale parlamentului şi a primit undă verde şi de la Curtea Constituţională, atunci va lua în calcul o nouă candidatură. Pe de altă parte, a mai adăugat că nu ar vrea să rămână „o raţă paralizată” în ultimii ani ai preşedinţiei. „Voi fi foarte sincer, dacă modificările nu ar intra în vigoare, atunci – spun pe baza experienţelor mele – oamenii în loc să muncească normal, ar aştepta să vadă cine va fi urmaşul. Dar oamenii trebuie să fie preocupaţi de muncă şi nu de urmaşi” – a declarat săptămâna trecută Vladimir Putin într-o emisiune televizată. Având în vedere această declaraţie, nu putem exclude faptul că preşedintele în vârstă de 67 de ani, nu doreşte să rămână în funcţie până în anul 2036, aşa cum a mai remarcat odată că nimic nu i-ar displăcea mai mult decât să-și sfârşească zilele ca un moşneag neputincios între zidurile Kremlinului.
Despre urmaşul posibil al lui Putin se ştie foarte puţin. Conform tradiţiilor această chestiune va fi decisă nu doar de către Putin. Un cuvânt greu vor avea de spus armata şi serviciile secrete. În trecut s-a zvonit că ministrul apărării Serghei Şoigu ar avea şanse să fie următorul preşedinte, dar acesta este de naţionalitate tuva, s-a născut în Tuva din sudul Rusiei şi nu este cu mult mai tânăr decât Putin. Un alt posibil candidat ar putea să fie Anton Vaino, şeful biroului preşedintelui, dar nici acesta nu este rus, ci de origine estoniană.
Székely Ervin, Rador
