Preocupată în continuare de pandemia de Covid-19, presa internațională s-a aplecat în acest weekend și asupra alegerilor din mai multe state europene, a conflictelor din Orientul Mijlociu și a riscurilor la adresa libertății presei.
„Numărul cazurilor confirmate de coronavirus a depăşit 10 milioane la nivel mondial. Proliferarea noului virus a fost dramatică”, iar luna trecută s-au înregistrat nu mai puţin de 4 milioane de cazuri noi, informează BBC. La Libre Belgique relatează că pandemia amenință să reînceapă în Europa, unde locuitorii sunt tentați să coboare garda, și ia amploare în SUA, ca și în America Latină. Ziarul italian La Repubblica preia un avertisment OMS cum că „creșterea procentuală a infecțiilor a fost deosebit de puternică” în Europa Centrală și de Est, inclusiv în Republica Moldova. Săptămânalul german Der Spiegel publică o amplă analiză privind „Raiul coronavirusului”, mai exact fabricile de procesare a cărnii, unde temperaturile scăzute și aglomerația angajaților oferă „condiții perfecte” pentru transmiterea virusului. Din Belgia, Le Soir observă că Uniunea Europeană și-a amânat decizia privind redeschiderea frontierelor, pentru că „europenii tot nu reușesc să se pună de acord asupra unei liste de țări care pot fi considerate sigure”. Cotidianul milanez Il Giornale preia rezultatele unui studiu conform căruia „data exactă a apariției Covid-19 la Barcelona ar fi 12 martie 2019”. Bazat pe analiza apelor uzate, studiul e primit deocamdată cu prudență de alți cercetători. The New York Times consideră că SUA se confruntă nu cu una, ci cu cinci crize majore. Pe lângă pandemia cu care americanii ar fi renunțat să mai lupte, are loc o schimbare „cu o viteză uluitoare” a atitudinilor față de problemele afro-americanilor, țara trece printr-o reașezare politică, publicul începând să „respingă vehement” Partidul Republican al lui Donald Trump, a patra criză e generată de „cvasi-religia Justiției Sociale” care reduce istoria doar la o luptă între asupritori și asupriți și, în fine, e posibil să urmeze o recesiune îndelungată, având în vedere că „bugetele de stat și ale gospodăriilor sunt în colaps”. Impactul combinat al acestor cinci schimbări constituie un „dezastru moral, spiritual și emoțional”, conchide The New York Times. Mai optimist, The Financial Times prezice o redresarea economică în formă de „V” în Occident, bazându-se pe faptul că populația dispune de bani pentru a susține consumul, că sistemele financiare sunt relativ sănătoase, că statele subvenționează extrem de generos redresarea, că reluarea activității economice a fost mai intensă decât se anticipa și că re-impunerea carantinei la nivel național este de acum improbabilă.
Ziarul israelian The Jerusalem Post scrie despre temerile tot mai mari legate de invazia Turciei în nordul Irakului. Se pare că Ankara a ajuns până într-acolo încât lansează noi atacuri în diverse țări pentru a distrage atenția de la eșecurile din țară ale partidului de guvernământ. Pentru a invada nordul Irakului și Siriei, Turcia a folosit drept scuză „lupta împotriva PKK”. Ea „s-a grăbit totodată să alimenteze conflictul libian” pentru a-și „asigura nevoile energetice din Marea Mediterană”. Cotidianul francez Liberation notează totuși că în Irak, există acum „un nou guvern cu metode fără precedent”. Premierul irakian Moustafa al-Kazimi „convoacă succesiv ambasadorii Turciei și Iranului la Bagdad pentru a protesta împotriva atacurilor efectuate de cei doi vecini împotriva forțelor kurde de pe teritoriul său”, inițiative care „a surprins țara, ale cărei autorități nu au răspuns de ani de zile la încălcări ale suveranității naționale”. Din Turcia, ziarul Habertürk explică „Pentru ce se pregătește Turcia la Idlib”: există riscul ca unul dintre cele trei milioane de refugiați din provincie să treacă oricând la nordul graniței, astfel că Ankara s-a apucat încă din decembrie să construiască tabere și locuințe care să-i adăpostească pe refugiați iarna următoare, reducând astfel șansele unui nou val de migrație. The Washington Post relatează despre un nou scandal izbucnit în SUA după ce s-a aflat că „spionajul rus a oferit recompense unor militanţi afiliaţi talibanilor pentru a ataca forţele coaliţiei din Afganistan, inclusiv militari americani şi britanici, într-o escaladă frapantă a ostilităţii Kremlinului, după cum au descoperit serviciile de informaţii americane”. Administrația Trump e acuzată de opoziție de pasivitate în această chestiune. Ministerul rus de externe a catalogat drept „fake news” informaţia – transmite postul Russia Today -, care „denotă capacităţile intelectuale limitate ale propagandiştilor din serviciile secrete americane”.
În weekend au avut loc în Europa mai multe alegeri, dintre care un interes deosebit au suscitat alegerile prezidențiale din Polonia. Euronews consideră că „Polonia trebuie să aleagă între europenism și conservatorism”, actualul președinte ultra-conservator Andrzej Duda fiind favorit la urne. „Îngrijorați de viitorul democrației și de criza economică, polonezii votează duminică în primul tur al unei curse prezidențiale strânse”, consemnează France 24, care prezice că primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, va fi rivalul președintelui în al doilea tur, pe 12 iulie. Cotidianul spaniol ABC apreciază că „alegerile din Polonia servesc mai ales la aprofundarea diviziunilor țării” și-l cotează pe Duda cu 40-45% din voturi, față de 30-35% pentru Trzarkowski. Le Monde își dedică editorialul „ciudatei vizite a președintelui polonez la Washington”, și comentează că „mergând să-l curteze pe Donald Trump, președintele polonez a sperat să profite de cearta germano-americană. El a primit doar promisiuni vagi. Președintele american a fost cuprins brusc de un acces de raționalitate?” În Franța a avut loc al doilea tur al alegerilor locale, amânat din cauza pandemiei. Participarea la vot a fost scăzută, transmite BBC, apreciind că scrutinul „e văzut ca un test semnificativ pentru preşedintele Emmanuel Macron, al cărui partid nu este reprezentativ la nivel local atât cât este la nivel naţional”. Conform site-ului islandez Iceland Review, președintele islandez Guðni Th. Jóhannesson a fost reales duminică, obținând o victorie zdrobitoare: 92,2% din votul popular. O particularitate a alegerilor islandeze au fost cabinele de vot în care cetățenii aflați în carantină au putut intra și vota fără a ieși din automobil.
În Rusia a început votul pentru modificarea constituției, iar ziarul britanic The Guardian titrează „«Pare un spectacol cu jocuri»: pseudo-votul din Rusia pe tema mandatelor lui Putin”. „Printr-un singur vot, rușii trebuie să hotărască dacă sprijină amendamentele, inclusiv cele legate de majorarea pensiilor și a salariului minim, de o modestă reorganizare a guvernului, de o mențiune constituțională legată de «credința în Dumnezeu», de interzicerea căsătoriilor gay, de angajamentul de a păstra istoria Rusiei și de interdicția potrivit căreia demnitarii nu pot avea dublă cetățenie.” Conform publicației spaniole El Periodico votul a început „într-o atmosferă de apatie”, în ciuda faptului că „mănuși, termometre, măști, săpun dezinfectant și chiar tichete pentru o loterie populară promițând «multe premii» îi așteptau pe primii alegători”. Din Franța, L’Express reține că „de joi, 25 iunie, până pe 1 iulie, Rusia votează pentru un referendum care să îi permită lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036”.
The Washington Post avertizează într-un editorial că libertatea presei este amenințată de decizia administrației Trump de a elimina din bugetul pe 2021 fondurile destinate revistei armatei, Stars and Stripes, ceea ce echivalează practic cu desființarea ei. Revista se bucură de independență editorială și își are originea în vremea Războiului Civil. Cotidianul american notează de asemenea că administrația „subminează” și alte instituții de presă respectate, cum sunt Vocea Americii și Europa Liberă. Un semnal de alarmă a tras vineri și EUobserver, care s-a trezit dat în judecată pentru un articol despre jurnalista malteză asasinată Daphne Caruana Galizia. Procesul i-a fost intentat de firma privată de spionaj Sandstone din Luxembourg, condusă de fostul șef al serviciului secret al ducatului, Frank Schneider, și deținută parțial de un magnat irakian, Nadhmi Auchi. Articolul în cauză arăta că Schneider a fost implicat într-o campanie de dezinformare contra lui Caruana Galizia. Judecătorii din Luxembourg au respins acuzația de „calomnie penală”, dar Sandstone amenință acum să deschidă alt proces în Belgia. Tot EUobserver semnalează și derapajul în privința liberei exprimări din România, scriind despre un „protest al studenților contra interzicerii studiului genurilor”. Portalul european preia opinia senatorului Vlad Alexandrescu, conform căruia „România se aliniază astfel Ungariei lui Viktor Orban și Poloniei – două țari care îngrădesc libertatea gândirii”.
Andrei Suba, RADOR
