Guvernul chinez doreşte să limiteze sporul demografic natural al minorităţilor în regiunea Xinjiang – transmite BBC. Nici femeile care respectă planificarea familială foarte strictă nu sunt ocolite de controale.
Gulzira Mogdin era însărcinată atunci când a revenit acasă în China, dar i s-a permis să se întoarcă la soţul ei numai după ce i s-a întrerupt sarcina în mod artificial. Femeia aparţine de minoritatea cazahă şi provine din partea vestică a regiunii Xinjiang, unde la ordinul Beijingului s-a creat un stat poliţienesc mai dur decât în alte regiuni ale Chinei pentru a asupri minorităţile, mai ales pe uiguri, care au religia islamică. Gulzira a devenit suspectă pentru autorităţi în anul 2017, când la un post de control au găsit o „aplicaţie străină” pe telefonul ei, pe care o folosea pentru a transmite mesaje către soţul ei (Whatsapp). Femeia s-a apărat spunând că a descărcat aplicaţia ca să poate să comunice gratuit cu soţul ei. Cu toate acestea i-au confiscat paşaportul şi telefonul mobil, după care i s-a recoltat o probă de urină din care au constatat că este gravidă cu cel de-al treilea copil. Potrivit reglementărilor legale, familiile de la ţară pot avea trei copii, cu toate acestea Gulzirei nu i s-a permis să nască copilul, degeaba a susţinut că viitorul ei copil nu va avea nicio legătură cu China pentru că după cetăţenia tatălui va fi cazah. Pe Gulzira au ameninţat-o că fratele său va avea de suferit dacă nu va întrerupe sarcina. Femeia a cedat şantajului şi a semnat o declaraţie cum că „din propria voinţă” doreşte avortul. Nu cu mult timp după incident – după spusele femeii, în mod nefondat – i s-a spus că are tuberculoză şi trebuie să meargă la spital. După ce a refuzat, fratele ei a fost internat într-o tabără de reeducare şi ceilalţi membrii ai familiei au fost supuși persecutărilor. Astfel, fiind în luna a 5-a a sarcinii, s-a internat în spital unde – susţine ea – a fost infectată cu tuberculoză pentru ca autorităţile să poată justifica întreruperea sarcinii. După intervenţie, a mai trebuit să stea câteva luni în arest la domiciliu, după care a fost lăsată să plece în Kazahstan. I s-a atras atenţia să nu vorbească cu jurnalişti şi să nu povestească despre taberele de reeducare. Cu toate acestea în anul 2018 Gulzira ea a dat o declarație pentru Europa Liberă în care a relatat torturile prin care a trecut. Cazul Gulzirei Mogdin nu este unic. Agenţia de presă americană Associated Press pe baza documentelor de stat şi a unor interviuri a descoperit că este vorba despre o campanie organizată în Xinjiang în cadrul căreia femeile aparţinătoare minorităţilor sunt sterilizate în masă sau obligate să întrerupă sarcina. Reprezentanţii statului chinez nu au răspuns nici după mai multe solicitări insistente ale agenţiei de presă, dar datele oficiale vorbesc de la sine. Din anul 2017 până în 2018 numărul naşterilor a scăzut cu un sfert în regiunea Xinjiang, iar în zonele locuite de uiguri scăderea este de 60%. În ceea ce priveşte sterilizarea femeilor, în toată China numărul acestora a scăzut, dar în Xinjiang a crescut de zece ori numărul acestor intervenţii chirurgicale.
Politica demografică în China s-a schimbat. Minorităţile aveau un statut privilegiat chiar şi în perioada când familiile chinezeşti puteau să aibă doar un singur copil. Atunci minorităţile puteau să aibă doi copii iar cei din mediul rural chiar trei. Situaţia s-a schimbat în anul 2013, când Xi Jinping a devenit preşedintele Chinei. Atunci rolurile s-au schimbat. De privilegii au beneficiat chinezii han majoritari, iar unele minorităţi au devenit nedorite. În special minoritatea uigurilor a devenit ţinta predilectă a politicii demografice discriminatorii. Guvernul de la Beijing consideră că uigurii şi celelalte minorităţi musulmane care au alte tradiţii şi cultură decât majoritatea, reprezintă un risc pentru siguranţa naţională.
În 2014 în regiunea din vestul Chinei a fost introdusă politica de planificare familială, care teoretic este egală pentru toţi, dar în practică nu este aşa. Pentru încălcarea regulilor, doar femeile care aparţin minorităţilor sunt obligate să facă avort, sunt duse în tabere de reeducare sau sterilizate chiar şi atunci când au respectat reglementările. O femeie care a fost angajată ca pedagog într-o tabără, a povestit pentru Associated Press că nici ea nu a fost cruţată: i s-a introdus un obiect în uter, după care a devenit infertilă. Acum are cincizeci de ani şi are doar un singur copil. După intervenţie timp de 15 zile sângera şi avea dureri de cap. A povestit că în spital împreună cu ea erau aliniate sute de femei aparținând minorității uiguri pentru sterilizare. Aceste femei, din cauza camerelor de luat vederi montate peste tot, au plâns doar în linişte.
Smith Finley, conferenţiarul Universităţii din Newcastle care se ocupă cu studiul Chinei, a declarat pentru Associated Press că măsurile luate de autorităţile chineze echivalează cu un genocid.
Székely Ervin, Rador
