Presa internațională urmărește în continuare cu atenție criza coronavirusului, constatând că relaxarea restricțiilor vine, în cazul multor ţări, la pachet cu o creştere a numărului cazurilor de infecţie. Situaţia este îngrijorătoare mai ales în contextul în care ziua de 1 iulie era aşteptată pentru ridicarea unor restricţii semnificative în domeniul transporturilor, hotelier sau al altor servicii. Peste 10 milioane de persoane din întreaga lume au fost infectate cu noul virus, fiind depăşită cifra 500.000 de decese, arată Reuters, care calculează că în luna iunie, o persoană şi-a pierdut viaţa la fiecare 18 secunde din cauza COVID-19. În acest context, Uniunea Europeană îşi va menţine închise frontierele şi după 1 iulie pentru călători din Statele Unite şi alte ţări, au declarat pentru DPA surse diplomatice europene. Vor fi acceptaţi cetăţeni din Algeria, Australia, Georgia, Japonia, Canada, Maroc, Muntenegru, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Tailanda, Tunisia şi Uruguay. Vor fi acceptaţi călători din China în momentul în care şi Beijingul va ridica restricţiile pentru cetăţenii UE. Consiliul European a demarat luni procedura formală pentru a adopta un acord în acest sens iar un anunţ oficial este aşteptat marţi, mai arată DPA.
Un sondaj publicat de The Guardian arată că europenii nu au o părere bună referitoare la modul în care UE s-a implicat în combaterea pandemiei. Sondajul efectuat la sfârșitul lunii aprilie de Datapraxis și de YouGov în Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Bulgaria, Danemarca și Suedia, pe un eșantion de 10.000 de persoane, „relevă marea dezamăgire a populației față de riposta lipsită de unitate a UE și față de modul în care guvernele au înțeles să gestioneze criza provocată de pandemie. În Italia, de exemplu, 63% dintre persoanele chestionate au spus că UE și-a părăsit cetățenii pe măsură ce virusul cuprindea sudul Europei. Mulți europeni (58% în Franța) consideră că, în privința acestei crize, UE a fost irelevantă”. Într-o notă mai optimistă, sondajul arată că „o mare majoritate a celor intervievați afirmă că pandemia a convins guvernele din UE că trebuie să coopereze mai strâns în fața unor pericole venite din exterior”.
Despre efectele economice ale pandemiei scrie ziarul elen Naftemporiki, care observă o revenire în Zona Euro, excepţie făcând Grecia, unde se menţine un climat economic apăsător. Conform unui studiu al Comisiei Europene, “Indicatorul Climatului Economic pentru Zona Euro a crescut cu 8,2 puncte iar la nivelul UE cu 27 de state membre, acest indicator s-a consolidat cu 8,1 procente”. În schimb, în Grecia, ţară în care indicele a coborât cu un procent, „indicatorii pentru industrie, servicii și încrederea consumatorilor au înregistrat o nouă scădere deşi s-au îmbunătățit așteptările în domeniul comerțului cu amănuntul și al construcțiilor”.
Presa internațională scrie și despre rezultatele alegerilor care au avut loc la sfârșit de săptămână în Polonia și Franța. Turul doi al alegerilor prezidenţiale din Polonia, în care se vor confrunta Andrzej Duda, actualul președinte și candidat al partidului de guvernare de dreapta Lege și Justiție (PIS), şi Rafal Trzaskowski, primarul Varșoviei, „va testa limitele populismului de dreapta” şi „va forța candidații să nu se adreseze doar bazei lor electorale”, notează Financial Times. „În puține democrații europene există o luptă mai clar definită între naționalismul conservator cu tentă populistă și liberalism decât în Polonia. În viziunea UE și a opoziției interne, o victorie a lui Andrzej Duda ar deschide calea unei intensificări a derapajului PIS de la democrația liberală și statul de drept. Și invers, un succes pentru Rafal Trzaskowski ar permite opoziției să frâneze o mare parte a proiectului PiS, poate chiar prin forțarea unor alegeri parlamentare mai devreme de data programată în 2023”, comentează Financial Times.
În ceea ce privește alegerile locale din Franța, ziarele europene evidențiază victoria masivă a ecologiștilor și scriu la unison că “valul verde” care a măturat Franța îl slăbește pe președintele Macron și partidul acestuia. “Candidații ecologiști au câștigat victorii majore” în toată țara, notează The Guardian. Acest al doilea tur al alegerilor, amânat din cauza coronavirusului, aduce o “înfrângere majoră” mișcării președintelui Emmanuel Macron, La République en marche. “Partidul nu a reușit să se impună local la patru ani de la crearea sa”, constată ziarul britanic. “Ca piesele unui domino, cele mai mari orașe din Franța au căzut pentru prima dată în tabăra Verzilor”, indică și Le Soir, la Bruxelles. Le Temps conchide despre această victorie că “francezii îi consideră de acum pe ecologiști drept buni administratori, capabili să gestioneze orașele importante”. El Pais subliniază că “progresul ecologiștilor, în alianță cu alte forțe de stânga” vine în contextul pandemiei cauzate de coronavirus”. Iar La Libre Belgique notează că al doilea tur al alegerilor a fost marcat de un absenteism istoric, rata de participare fiind undeva la 40%.
Tot din actualitatea franceză, presa internațională reține și faptul că fostul premier François Fillon şi soţia sa Penelope au fost găsiţi vinovaţi într-un proces privind o serie de angajări fictive. „Scandalul privind angajările fictive i-a afectat lui Fillon candidatura ca președinte în 2017, deschizându-i astfel lui Emmanuel Macron calea spre Palatul Elysee”, comentează The Independent şi aminteşte că „În momentul când aceste plăți fictive au fost scoase la lumină, Fillon se afla pe primul loc în cursa electorală. El s-a opus presiunilor exercitate de partid pentru a-l convinge să iasă din cursă, fiind ulterior eliminat în primul tur de scrutin de la acea dată”./fmatei/abuzoian/dsirbu
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
