Germania preia de la 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pentru ultima dată sub conducerea cancelarului Angela Merkel, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu provocări uriaşe: o pandemie globală şi o recesiune uriaşă provocată de aceasta, scrie Deutsche Welle. Accentul va fi pus pe redresarea Europei din criză, dar şi pe construirea cooperării şi înţelegerii între statele membre, observă Brussels Times. „Să facem Europa din nou puternică” este misiunea declarată de guvernul german, constată şi agenţia Reuters, care avertizează că sarcina nu va fi uşoară, întrucât criza sanitară şi cea economică riscă să amplifice tensiunile politice şi sociale, precum şi divizările interne.
Pe frontul relaxării restricţiilor de călătorie în vremea coronavirusului, Uniunea Europeană îşi redeschide frontierele pentru 15 ţări a căror situaţie epidemiologică este considerată suficient de bună încât să permită reluarea călătoriilor, notează Le Monde, detaliind că de pe această listă sunt excluse Statele Unite, iar pentru China sunt impuse anumite condiţii de reciprocitate. Au de asemenea interdicţie de a veni în Uniunea Europeană călătorii din ţări în care criza coronavirusului face încă ravagii, cum ar fi Brazilia, Rusia şi India, care alături de Statele Unite au înregistrat cele mai multe cazuri de COVID-19 din lume, explică şi Deutsche Welle.
La nivel global, adoptarea de către China a legii securității naționale destinate restrângerii autonomiei Hong Kongului generează numeroase reacţii. Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană și Biroul special al Națiunilor Unite pentru drepturile omului și-au exprimat temeri potrivit cărora această lege ar putea fi folosită pentru a combate vocile critice din Hong Kong la adresa Beijingului, în condiţiile în care legi similare au fost adoptate şi în autoritara Chină continentală tocmai pentru a zdrobi disidența, notează The Guardian. „În anul 1997, în urma retrocedării sale de către Marea Britanie, Hong Kong-ului i s-au garantat o serie de libertăți – inclusiv păstrarea autonomiei juridice și legislative – pentru o perioadă de 50 de ani, iar acordul este cunoscut sub titlul „O țară, două sisteme”. Această formulă a constituit piatra de temelie a transformării orașului într-un centru de afaceri de importanță mondială, asigurat printr-o justiție credibilă și prin niște libertăți politice inexistente în China Continentală”, explică The Guardian.
În Orientul Mijlociu, palestinienii se declară gata pentru negocieri directe cu Israelul, scrie La Libre Belgique, explicând că acest demers vine ca urmare a opoziţiei vehemente a palestinienilor faţă de planul american de pace pentru Orientul Mijlociu. „Salutat drept ‘istoric’ de Israel, planul președintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a unor bucăți din Cisiordania ocupată și crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu fărâmițat și fără Ierusalimul de Est drept capitală”, explică ziarul belgian. „Statul evreu trebuie să se pronunțe începând de miercuri cu privire la aplicarea acestui plan controversat, în timp ce liderii palestinieni cer de săptămâni bune comunității internaționale să-l respingă hotărât”, mai scrie La Libre Belgique.
Încheiem cu un amplu reportaj realizat de ziarul francez Le Courrier Cauchois în Delta Dunării, la Sfântul Gheorghe, intitulat „Pe urmele ultimilor pescari de pe Dunăre, o lume care dispare”. Viaţa pescarilor este „o provocare în acest labirint vegetal între cer și apă, cea mai mare zonă umedă din Europa, unde se întretaie canale, iazuri, mlaștini până la întâlnirea lor cu Marea Neagră”, scrie publicaţia franceză, explicând că „împrăștiate pe cei 5.800 km2 ai Deltei, câteva localități încearcă să împace dezvoltarea lor cu echilibrul natural fragil al unei zone clasate în patrimoniul mondial UNESCO pentru flora și fauna sa, formată în special din mii de trestii care se leagănă în vânt”. Le Courrier Cauchois constată totodată că „decorul, la marginile acvatice ale României, se transformă inexorabil”. „Ramele bărcilor de pescuit, lustruite de vânt și ploaie, au dispărut în favoarea bărcilor cu motor”, iar „pe străzile acoperite de nisip fin și mărginite de grădini cu flori, câteva maşini 4×4 rablagite, fără număr de înmatriculare, au înlocuit șaretele”. Toate acestea însă distrug delta, după cum recunoaşte un pescar local, care admite totodată că, deşi turismul pune tot mai multă presiune asupra mediului, localnicii nu pot trăi totuşi fără această indispensabilă sursă de venit, conchide publicaţia franceză.
(Carolina Ciulu – RADOR)
