Pandemia de coronavirus rămâne în centrul atenţiei presei internaţionale. „Zone care impun din nou restricţii în Spania, record al infectărilor în Mexic şi în India”, rezumă Le Monde. Ziarul parizian comentează că „Dacă epidemia de coronavirus, care a provocat peste 530.000 de decese, pare stabilizată în mare parte a Europei, situaţia rămâne îngrijorătoare în Asia şi în Americi. The Guardian face socoteala că America Latină, „unde trăieşte 8% din populaţia lumii, dar care numără aproape jumătate din cazurile fatale de COVID, este în ochiul furtunii, cu peste 120.000 din numărul de decese la nivel mondial”. Iar, ca urmare, „zeci de milioane de oameni de aici ar urm\a să fie aruncaţi în sărăcie şi decenii de progrese sociale vor fi anulate”, este concluzia cotidianului londonez. Este de aşteptat ca efectele economice să afecteze şi Europa şi, „în mod paradoxal”, chiar şi Suedia, citim în presa germană. „Singura ţară care nu a adoptat restricţii stricte pentru a combate coronavirusul”, Suedia „spera să scape fără o criză economică”, dar „a fost dezamăgită”, remarcă Die Welt. Citată de ziarul belgian Le Soir, preşedinta BCE, Christine Lagarde consideră că „criza va schimba profund economia mondială”, implicând o accelerare a transformărilor care erau deja latente, „pe direcţia unei mai mari preocupări faţă de mediu, a digitalizării activităţii, a unei contracţii a lanţurilor de aprovizionare şi unei extinderi a robotizării de ordinul a 70-75% în industrie”. Însă „Uniunea Europeană este într-o poziţie excelentă pentru a prelua această tranziţie din mers”, a afirmat şefa BCE, atenţionând că pentru asta este nevoie de finanţare, notează Le Soir. La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a afirmat la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE că „acordul de redresare trebuie convenit în această vară”, avertizând că Europa se confruntă cu cea mai dificilă situaţie din istoria sa, relatează EUObserver. Iar de la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că „liderii UE înţeleg faptul că această criză trebuie să primească o ripostă fără precedent”, adaugă observatorul european.
Presa franceză dă prioritate schimbării de guvern de la Paris, în aşteptarea prezentării echipei noului premier, Jean Castex. Citat de Le Monde, preşedintele Macron afirmă că, deşi „proiectul pe baza căruia m-au ales francezii rămâne în inima politicii mele”, acesta „trebuie să se adapteze la răsturnările internaţionale şi la crizele pe care le trăim, iar un nou drum trebuie trasat”. „În mare măsură necunoscut publicului – remarcă Euractiv -, Jean Castex, acest tehnocrat de 55 de ani a fost responsabil cu strategia preşedintelui Macron de relaxare a măsurilor de izolare” adoptate pentru a încetini răspândirea coronavirusului. „Înlocuirea lui Philippe este fără îndoială o măsură îndrăzneaţă din partea lui Macron, având în vedere că fostul premier s-a bucurat de o mare popularitate în ultimele luni. Asta l-ar putea propulsa în poziţia de principal rival al lui Macron înaintea alegerilor prezidenţiale din 2022”, reţine Euractiv. Mai ales că, aşa cum subliniază cotidianul spaniol ABC, „criza coronavirusului a confirmat părerea proastă pe care francezii o au despre preşedinte”, în vreme ce Édouard Philippe „a primit un impuls politic foarte puternic”, prin alegerea sa în funcţia de primar al oraşului Le Havre. Iar Financial Times apreciază că „rareori renunţarea la un premier a fost o modalitate de revitalizare politică în Franţa”.
În America ziarele urmăresc cu mare preocupare, pe lângă evoluţia pandemiei, şi mersul campaniei electorale pentru prezidenţialele din toamnă. În discursurile ţinute cu ocazia sărbătorii naţionale a Americii, 4 iulie, preşedintele Trump „a semnalat încă şi mai clar că va exploata tema rasială şi diviziunile culturale pentru a provoca frica în rândul bazei sale de susţinători albi, în încercarea de a fi reales”, constată New York Times. „Pentru Trump, ameninţarea nu mai este acum reprezentată de imigranţi, ci de alţi americani”, titrează Washington Post. Ziarul din capitala americană remarcă de asemenea că „Într-o eră a frământărilor rasiale, americanii pun la îndoială semnificaţia libertăţii”. Şi în timp ce în Statele Unite numărul deceselor provocate de coronavirus se apropie de 130.000, „Trump proclamă că 99% din cazurile din America sunt ‘total inofensive'”.
Despre România, publicaţia sîrbă Balkan Insight relatează că „la câteva săptămâni” după ce a fost criticată de SUA pentru lipsa de progres în lupta împotriva traficului de persoane, autorităţile din ţara noastră „au anihilat trei astfel de rețele, specializate în exploatarea sexuală a minorilor, și au trimis în fața instanței 15 persoane suspectate de implicare în traficul de persoane și în rețele de prostituție”.
Adriana Buzoianu
